„Ca si in filmele lui Glauber Rocha, acest spectacol cubanez extravagant indica drumul spre revolutie in termenii culturii de masa. Violenta schimbarilor politice este perceputa in dimensiunile ei implicite, ale mostenirii ritualurilor Africii Negre si ale Spaniei Catolice, intr-un ceremonial din care arta populara cubaneza isi extrage radacinile. Dar in acest proces totemurile de carton (si in film ele sunt de acest fel) ale culturii nord americane au fost inlaturate (...). Este vorba de un act de purificare, un exorcism al dumnezeului negru si al diavolului alb, oficiat nu cu apa, ci cu sange.” – David Wilson – 1971 (Sight and Sound)
Filmul pornește de la un fapt real întâmplat în 1936: o țărancă pretinde că într-un moment de grație i s-a arătat Fecioara Maria. Întâmplarea a fost abil exploatată de politicieni și de oamenii de afaceri. Acțiunea propriu-zisă este un prilej pentru a prezenta o frescă a vieții din Cuba în anii ' 30, o demascare a forțelor obscurantiste care frânează pregătirea Revoluției, filmul încheindu-se cu un îndemn la luptă.
