Sofia Coppola este una dintre regizoarele pe care le apreciez. Ca și alții cărora le apreciez stilul, și ea știe să umple contextele aparent banale ale vieții cu momentele intime și profunde dintre niște personaje captivante. Scarlett Johansson și Bill Murray sunt cei doi „vinovați” de protagonismul acestui scenariu: ea, în rolul unei tinere (în jurul vârstei de 20 de ani) care nu-și găsește calea, e soție de fotograf; el, interpretând un bărbat mai în vârstă (în jur de 40-50 de ani), e un actor deja uzat și absent din ambele vieți pe care le împarte zi de zi: cea personală, ca soț și tată distant, și cea de actor ocupat și indispus vieții de familie. Dată la o parte de indiferența soțului nepăsător, ea are nevoie de o salvare imediată, iar personajul jucat de Bill Murray e cel care apare în această formă.
Sătui de cei din jurul lor — al lui: regizori, fani bezmetici și insuportabili, producători care-i afișează lui o grijă prefăcută, mimată; al ei: iubitul ei, indiferent și imatur, care o tratează ca un accesoriu folosit uneori pentru propria satisfacție —, de dialogurile superficiale și lipsite de valoare pe care cei de lângă ei le poartă, cei doi se apropie și-și dau seama că au un limbaj comun și spirite spontane, de aventurieri care-și doresc să scape de monotonia vieții și să caute bucuria în lucrurile mici ale vieții: călătorii prin oraș (un Tokyo gri, ploios și, paradoxal, prietenos) pe timp de noapte, vizite aleatorii în locații, cântându-și la karaoke, dar și întâlniri în barul hotelului — un spațiu nocturn în care cei doi se găsesc din priviri și petrec momente mai mult în tăcere, acolo fiind și începutul călătoriei lor împreună.
Un film (revăzut acum) a cărui călătorie de mijloc a fost cea care a contat. Începutul și sfârșitul, ambele triste și amare, reprezintă realitatea pe care sunt nevoite personajele s-o trăiască, iar ce se întâmplă în mijlocul filmului pare doar un vis frumos.
• 9.5 ✅
FunnyX
pe 12 Martie 2024 01:31
Superb film! Singurul meu regret e ca l-am vazut de-abia in 2024, cum de l-am ratat pana acum?
Totul e frumos in acest film, nu are minusuri!
Doi oameni total diferiți, care au totuși ceva in comun: o dezorientare la un anumit moment al vieții pe care fiecare îl trăiește independent, în bula lui.Întâmplarea face ca cei doi să fie cazați la același hotel japonez.
Este suficient însă ca cei doi să se simtă atrași și să-și dorească mai mult...
Notă mare pentru scenariu.
cabo1970
pe 22 Decembrie 2020 01:56
Am citit aici ca....e genul de film la care tot astepti sa se intample ceva si nu se intampla! Ce sa intample? Un pumn in fatza.un spitz la ficat?! Fanii lu Van Damne si Vin Disel nu tre sa vizioneze acest film. E un film deosebit, sensibil.
borisvultur
pe 12 Februarie 2020 13:43
Filmul e ca o simfonie magică. Te lași cuprins de fascinație și pricepi că mai există în viață și povești care nu merg spre un deznodământ cunoscut.. Tot ce se naște, trebuie să moară. Povestea lor e nenăscută, așadar are șanse la supraviețuire, la peren.
user-5ca1308e8310e
pe 01 Aprilie 2019 01:10
Acest film a avut ceva special,nu m-a impresionat,dar mi-a plăcut. Nu e pe gustul tuturor şi poate părea plictisitor...
kdumi
pe 27 Decembrie 2018 19:27
Un film psihologic . Viata aparent plictisitoare deoarece este f f reala . Nimic iesit din comun . Totul pare banal dar nu este . Totul este foarte de inteles daca facem comparatia cu viata noastra dupa virsta de 40 de ani sau rutinata dupa 20 de ani de la casatoria ce a intrat in rutina .
lili22
pe 07 Iunie 2018 18:09
Am vazut filmul numai sa compar experienta lor japoneza mult diferita de a mea ca nu umblu ca nauca prin barurile nipone Nici cu taxiul ca e foarte scump.
AdriAdrianna98
pe 15 Aprilie 2017 13:37
Poate n-am inteles eu, dar filmul mi se pare destul de usor si unul pe care o sa-l uit cam cu usurinta. E placut,relaxant, actorii joaca bine, dar...cam atat. Am inteles mesajul, diferenta de culturi, diferenta de lumi si modul in care se impletesc ele si totusi.... unde e elementul asa wow al acestui film de are 4 nominalizari la oscar si inca cateva la globul de aur? Nu mi se pare ca se afirma cu aproximativ nimic. Ba chiar la inceput m-a cam plictisit de l-am vazut in 2 zile, nu in una.
Nu zic ca e prost, zic ca nu mi se pare ca se afirma prin nimic cu exceptia prestatiei actorilor. In rest e banal si pe alocuri plictisitor.
13ionela13
pe 10 August 2016 20:19
As vrea sa sterg contul de pe cinemagia dar am aflat ca nu se poate si se pare ca nici nota de la un comentariu nu se poate sterge (nota nu este pentru film ).
cezarika21
pe 08 Mai 2014 08:52
Suferind de insomnie, doi americani se întâlnesc în barul de noapte al unui hotel din Tokio în care sunt cazaţi. El (Bill Murray) este un actor celebru venit aici pentru a filma o reclamă la o marcă de whisky japonez, ea (Scarlett Johansson) este o tânără absolventă de facultate, căsătorită cu un fotograf care o lasă singură ziua şi vine doar noaptea la hotel pentru a dormi. Ambii traversează crize sufleteşti profunde: el este plictisit de o căsnicie de 25 de ani intrată în rutină, în timp ce ea are îndoieli cu privire la căsnicie şi la viitor. Cei doi se întâlnesc şi au astfel ocazia să-şi analizeze propriile vieţi şi să-şi limpezească ideile.
"Lost in Translation" este o dramă dulce-amară a cărei acţiune se petrece în Tokio, cel mai aglomerat oraş din lume, pentru a sublinia astfel şi mai mult singurătatea personajelor. Cei doi americani se simt pierduţi nu numai într-o cultură japoneză străină, ci mai ales în propriile lor vieţi. Comunicarea lor cu cei apropiaţi suferă din cauza faptului că deşi ei vorbesc, nimeni nu mai ascultă ce spune celălalt. Cuvintele rostite au nevoie de o traducere deoarece personajele nu mai sunt capabile să le înţeleagă şi să facă legătura cu sentimentele vorbitorilor. Abia în mediul străin din Tokio, cele două personaje au ocazia să-şi disece propriile trăiri sufleteşti şi să facă comparaţii între viaţa pe care şi-o doresc şi viaţa pe care o au. Fiecare dintre ei are ocazia să-şi stabilească priorităţi în propria viaţă şi să conştientizeze ceea ce îşi doreşte.
Filmul este intens, emoţionant, provocând o reverie vizuală deosebită asemănătoare cu cea din seria dramelor romantice ale lui Richard Linklater (începută cu "Before Sunrise"). În afară de scenariul original excepţional, impresionează interpretările sincere ale lui Bill Murray şi Scarlett Johansson (probabil în cele mai bune roluri ale carierei lor), precum şi regia de o prospeţime distinctă a Sofiei Coppola (fiică a celebrului Francis Ford-Coppola). Imaginea este un amestec de clar şi obscur (lumină şi întuneric), în timp ce sunetele ascuţite alternează cu tăceri semnificative şi pe alocuri apăsătoare.
Oraşul Tokio este el-însuşi un personaj al acestui film. Amestec de vechi şi de nou, de temple budiste care conservă obiceiuri străvechi şi de zgârie-nori şi autostrăzi de dimensiuni gigantice, el este un spaţiu în care au loc plăceri imorale (semne ale alienării omului în contemporaneitate, dar mai ales ale unei rătăciri sufleteşti ale unor oameni care nu-şi găsesc rostul într-o societate tot mai distantă) şi poate fi considerat o imagine metaforică modernă a unui Babilon în care oamenii nu se mai înţeleg unii cu alţii.
Sebastian96
pe 25 Mai 2013 22:23
Eu am inteles ce voia acest film sa-mi transmita.Asta a fost ok pe moment.Actorii au fost foarte buni,iar filmul a fost filmat perfect,dar ca actiune a fost 0.Foarte plictisitor din punctul meu de vedere.7/10
Spikos
pe 01 Mai 2013 08:07
O fantezie romantica , lenta , parca fara personalitate , sufocata de elementul banal ; tocmai aceasta insistenta voita in registrul comun face naratiunea fluida , interesanta ; doua destine esuate in viata de familie care se intersecteaza pentru o clipa , se apropie meteoric , apoi se departeaza fara sa se atinga , fara cataclisme , resemnate intr-o uitare cosmica , ratand incandescenta ; ce dureros ! Nota 8 .
pisicuta1
pe 01 Martie 2013 19:27
foarte bun ,merita vazut l am vazut cu mult timp in urma si merita vazut si de mai multe ori
foarte bine jucat!
kakapiciu
pe 25 Februarie 2013 15:37
Intradevar m-am pierdut si eu printre cuvinte cand am vrut sa descriu filmul.
Iulidesprefilme
pe 22 Noiembrie 2012 19:46
Epatantă această actriţă blondă, Scarlett Johansson...
cosmin_kedii
pe 08 Martie 2012 08:11
foarte unic şi original Bill Murray a facut o treaba buna
nicoux
pe 24 Mai 2011 21:01
In cateva cuvinte nu poti spune dacat : simplu si adevarat !
dream
pe 26 Martie 2011 08:16
Genul de film la care astepti sa se intample ceva si nu se intampla.. Dar totusi, nu te plictiseste..
alex_neagoe
pe 25 Februarie 2011 02:56
regie uimitoare si probabil cel mai bun film al lui bill murray si scarlet johansson....merita orice lauda
CRYSSA
pe 20 Ianuarie 2011 17:30
E o parere personala, normal. Nu zic ca nu e bun, dar... nu prea se intampla mai nimic. Ok, doi tristei se intalnesc intr-un hotel. Cam atat.
cetateanu
pe 03 Noiembrie 2010 19:35
Unii dintre noi ne adaptăm mai uşor atunci când schimbăm mediul ce ne înconjoară iar alţii dimportivă. Pentru cei din urmă dificultatea de adaptabilitate este ca un prag psihologic peste care te lupţi ca să treci. Odată ajuns în noul mediu totul pare diferit iar atunci când te găseşti într-o ţară în care limba şi obiceiurile sunt altfel faţă de cele cu care te-ai obişnuit, sentimentul de singurătate, de inadaptabilitate sporeşte. Clădirile, lumina, populaţia sunt privite cu alţi ochii iar atunci când observi pe cineva la fel de rătăcit ca şi tine simţi că o rază de lumină a ajuns şi pe strada ta.
Lost in translation este un film special iar Sofia Coppola (oscar pentru cea mai bun scenariu original) ne demonstrează că aşchia nu sare departe de trunchi. Poate că încă nu se ridică la nivelul tatălui ei dar calea spre succes şi-a deschis-o cu un film melancolic care depăşeşte aproape toate clişeleele romantismului de azi pe pentru a reda o frumosă poveste de viaţă.
Filmul spune povestea unui actor trecut de prima tinereţe care se luptă cu criza vârstei şi a carierei. Pentru a-şi asigura stabilitatea finaciară acesta se vede nevoit să facă o serie se spoturi comerciale pentru o firmă din Tokyo. Adaptarea la noul mediu se face extrem de greu iar, Bob ( Bill Murray) se trezeşte adesea pierdut prin cuvintele traducătoarei. În aceiaşi situaţie se regăseşte şi Charlotte ( Scarlett Johansson ), o tânără care îşi caută rolul potrivit pentru viaţa ei. Blocaţi în acest oraş cei doi se remarcă unul pe celălalt şi încep să savureze viaţa de zi cu zi din capitala Japoniei. Relaţia dintre cei doi se construieşte încet iar scena sărutului este momentul pe care toată lumea îl aştepta. Finalul aduce despărţirea dar cei doi îşi dau seamă că au reuşit să se redescopere pe sine cu ajutorul celuilalt.
Bill Murray face unul dintre celele mai bune roluri ale carierei. Cu calmul lui obişnuit dar cu o expresivitate excepţională Bill reuşeste să transpună dincolo de ecran sentimente pe care unii dintre noi le-am trăit iar alţii probabil le vor experimenta mai încolo. Scarlett Johansson care m-a surprins cu acest rol îl completează perfect pe Murray, demostrând că poate uşor roluri apreciabile.
Lost in translation este un care îi va plictisi pe mulţi dar sunt sigur că se vor găsi şi persoane care vor aprecia această călătorie prin lumea sentimentelor şi a regăsirii de sine.
Iamsaved
pe 24 Septembrie 2010 20:17
Un film care imi da senzatia ca l-as putea revedea oricand si m-ar face sa ma simt la fel de bine cum ma simt acum dupa ce l-am vazut. Un plus foarte mare a fost si faptul ca ador orasul Tokyo,mi-ar placea sa ajung si eu acolo intr-o zi...In orice caz sper sa fie mai multi vorbitori de engleza decat in filmul asta. Cate lucruri se pot intampla numai daca tragi cu ochiul la lumea din jurul tau,bineinteles poti sa te alegi cu un pumn in fata sau sa intalnesti o persoana care te va marca pe viata,sau amandoua,in orice caz merita sa-ti asumi riscul.
manu212
pe 18 August 2010 16:20
Film usurel, placut, scurt, care te lasa cu un gust dulce-amar in gura, si cu un mic semn de intrebare deasupra capului. I-am dat nota 8 pentru emotiile personajelor bine redate, umorul placut, prezent pe alocuri si pentru prestatiile foarte bune oferite de Bill Murray si Scarlett Johansson. Merge de vazut o singura data, intr-o dupa-amiaza de sambata alaturi de un prieten drag.
Yuber
pe 15 Iulie 2010 18:32
Un film foarte bun,o drama care arata cat de mari sunt diferentele culturale atunci cand ajungi intr-o tara straina ,si in care, inevitabil ,te lovesti si de o bariera lingvistica.Inadaptarea celor doi americani intr-o societate in curs de dezvoltare este pusa si pe seama dorintelor imanente ale celor doi care nu corespund cu ceea ce au gasit in Tokyo.Filmul place prin abordarea simpla si concisa a personajelor principale care leaga o prietenie neobisnuita ,dar plina de farmec.De asemenea coloana sonora este foarte interesanta,dar cel mai mare merit pentru reusita acestui film il revine Sofiei Coppola,care a elaborat un scenariu remarcabil.
deea9595
pe 15 Iulie 2010 13:34
un film simplu dar foarte frumos:)
intr-adevar merita vazut!
aayana
pe 28 Aprilie 2010 22:32
Un film atipic. Imi place linistea pe care o emana, umorul rezultat din mimica si gesturi, misterul, simplitatea si bineinteles muzica. Bill Murray e atat de natural iar Scarlett atat de frumusica incat nu-ti poti dezlipi ochii. Finalul lasa cumva sa se inteleaga faptul ca acea intalnire din Japonia, care parea a fi ultima, de fapt e prima. Cine stie ce i-a soptit la ureche. Era nevoie de un astfel de final pentru ca altfel filmul nu ar fi avut sens. Si asa s-a terminat in coada de peste, lucru care-i da un contur dragut.
alexandru_d
pe 09 Martie 2010 00:59
Sa fie criza omului de rand care renunta la viata lui, la scopul lui si alege calea minimei rezistente? Vrei sa deschizi ochii si totul sa fie un vis, alegi si te intrebi de ce se intampla intocmai? Am primit lamaile, le mananc asa sau fac limonada?
cremaxx
pe 17 Ianuarie 2010 14:56
Un film care m-a lasat fara respiratie atunci cand s-a terminat.
miere
pe 03 Ianuarie 2010 18:31
De obicei nu comentez atunci cand displac un lucru.
A trebuit sa folosesc functia fast forward ca sa il vad pe tot.. in jumatate din film sunt prezentate 2 personaje care se plimba plictisite prin japonia si dupa lungi zile de plictiseala se intalnesc si apoi se cunosc..Poveste simpla dar interpretata bine de personaje(cam de asta cred ca are si nota mare peste tot)
ciobotaru
pe 03 Ianuarie 2010 15:06
daca cineva m-ar intreba vreodata , care este filmu meu preferat , care este acel film care m-a dezorientat care m-a facut sa imi musc pumnii , care este acel film care m-a tinut de la inceput pana la sfarsit intr-un suras inlacrimat , as raspunde intr-un zambet arcuit : - Rataciti printre cuvinte !
fartalot
pe 03 August 2009 14:16
nu o sa inteleg niciodata de ce naiba se compara filme de genul asta cu lotr :|
e ca si cum ai compara american gangster cu nu stiu, jeux d'enfants.
este un film desfasurat mai mult pe plan interior, un film care tine de timpul afectiv nu de cel cronologic.
probabil de-aia se si petrece in tokyo-cea mai aglomerata capitala din lume, ca sa contrasteze cu singuratatea celor doua personaje principale, si mai exact intr-un hotel, un "teren" neutru unde nu te-ai astepta sa iti intalnesti poate jumatatea.
Scarlett14
pe 28 Iulie 2009 10:18
Filmul acesta chiar si-a meritat Oscarul pentru cel mai bun scenariu original. E un film bun care nu poate fi inteles de cei obsedati de povesti banale si previzibile turnate la minut. E simpatic si ciudat. Bill Murray si Scarlett:X jos palaria!
pe 18 Octombrie 2008 16:07
Un film "about nothing" cum ar zice George Costanza. Totusi mi-a placut. Si acum o recomandare pt ceio carora le-a placut filmul asta, uitati-va la Me and You and Everyone We Know.
pe 01 Iunie 2007 00:55
este un film foarte bine structurat unde bill murray isi joaca probabil rolul vietii. un scenariu atat de simplu si de natural incat parca este rupt si el din imaginile unei japonii agitate si ciudate pentru cei doi.plus coloana sonora integrata perfect in continut. iar cei ce nu-nteleg: nici n-or sa inteleaga. totul vine din suflet :)
pe 06 Februarie 2007 18:34
Este un film slabut si nu inteleg de ce lumea il lauda asa mult.E un film pe care cu greu poti vedea pana la final, neavand parca nici un sens.La sfarsit te intrebi ce a vrut sa spuna toata actiunea....si nu gasesti nimica.
pe 16 Septembrie 2006 15:06
filmul este chiar ok prin faptul ca reda foarte fidel o problema f des intalnita la cei casatoriti fara a parea un studiu psihologic. Cat despre traducerea titlului, mi se pare cea mai buna varianta aceasta si il intreb pe bogdan care a propus "pierduti in translatie" daca stie ca nu se spune "translatie" ci traducere si ca titlurile se traduc dar se si adapteaza, ca daca il numeau asa... era clar un film ne nebagat in seama la prima vedere... c u!
pe 19 Septembrie 2005 12:36
Film realizat impecabil. Traducerea titlului mi se pare, însã, neinspiratã. Titlul unul film e foarte important, face cît titlul ºi coperta unei cãrþi, îþi creazã aºteptãrile ºi direcþioneazã deja felul în care îl vezi. Nu sunt adeptul traducerii direct din englezã, e semn de amatorism incult, dar mi se pare cã pt Lost in ... nu a fost "rumegatã" destul traducera. Iatã ce am vãzut eu în film: doi oameni care cautã un sens vieþii, el pt viaþa pe care a trãit-o, ea pt viaþa care vine. Totul începe cu o serie de probleme de adaptare la limba, dar ºi felul celorlaþi de a fi, începînd cu difernþele de fus orar, de limbã, de culturã, tot timpul existã o cheie dublã de lecturã: inadaptarea la o limbã/culturã diferite (de la prima noapte în Tokyo pînã la cina pe care a trebuit sã ºi-o gãteascã la resautant sau emisinea tv la care el a fost invitat) ºi inadaptarea la felul de a fi al celorlalþi. Diferenþele culturale de care se lovesc cei doi americani la Tokyo sunt un pretext sau un semn care trimite cãtre adevãrata lor frãmîntare: diferenþele faþã de modul de viaþã curent din America, repreyentat de soþul/soþia celor doi. Amîndoi vor sã-ºi gãseascã un sens vieþii care sã treacã dincolo de extenuarea zilnicã pt a obþine recunoaºterea celorllaþi, preþul fiind pierderea identitãþii. De aceea Rãtãcit în translatie ar fi fost pote mai ptrivit, deaorece sugereazã cã cei doi sunt într-o trecere dicolo de aparenþe, dar în româneºte nu sunã prea bine. Poate cã Rãtãcit printre sensuri/intrepretãri ar fi fost mai bun , dar pare cam preþios. Rãtãciþi prinre cuvinte e reducþionist, pune accentul pe pr. lingvisticã. Ar fi bun dacã ne-ar sugera (la începutul sau sfârºitul filmului) cã rãtãcirea lor cãtre un sens determinatã de bruiajul cotidiene.
Cine propune traducerile filmelor straine?
pe 22 Mai 2005 20:08
Filmul este bine jucat,imagine buna, dar destul de simplu, sau cel putin nu atrage asa mult povestea respectiva, in rest totul e ok.
pe 20 Noiembrie 2004 08:17
deci daca ne luam dupa logica ta, cyprix, din moment ce i-ai dat 5 stele pt muzica rezulta ca povestea, actorii, montajul etc fac exact 0.
hm, interesant punct de vedere.inovator ce pot sa zic.
Matrix
pe 19 Noiembrie 2004 12:12
Un film superb ratacit printre sutele facute pe calculator. Simplu si de efect.
Bill Murray merita Oscarul.
pe 17 Aprilie 2004 04:07
Filmul asta e despre traducerea in imagini a ratacirii omului printre sentimente.
CIPRYX
pe 31 Martie 2004 17:41
Mi-a placut foarte mult filmul asta pentru ca are o anumita aura magica.Cei doi se intalnesc intr-un oras in care se simt rataciti si cauta un mod de a trece peste asta printr-o relatie mai speciala.Dupa mine e un film foarte bun.
pe 29 Martie 2004 13:57
Translation:
1. traducere ; talmacire
2. interpretare
3. lucrare tradusa , traducere ; versiune
4. descifrare ; decodificare
5. explicare , explicatie
6. mutare , transferare (a unui episcop)
7. ridicare / inaltare la ceruri
8. (miscare de) translatie
9. retransmisie , reluare
Prin urmare translation este cam acelasi lucru cu traducere - "Pierduti in traducere" - in traducere fidela
zizi
pe 29 Martie 2004 02:42
pai tocmai asta ar fi...cat de fascinante si extraordinare sunt uneori intalnirile aparent banale intre doua persoane.
pe 28 Martie 2004 18:25
Pierduti in translatie? Despre ce miscare de translatie e vorba in filmul asta? Translatie nu e tot una cu traducere, Bogdane...
pe 27 Martie 2004 23:51
Sincer, povestea este simplutza, interpretarea medie, locatia excentrica (apropo, pt. cineva care a fost in Japonia, si eu am cam fost de multe ori, excentricitatea asta se reduce la banal!!!) adica nu am vazut nimic deosebit, nici macar viziunea regizorala atat de discutata.
Stalker
pe 15 Martie 2004 00:41
Filmul e cel putin interesant.
Faptul ca relatia lor nu se consuma, nu scade din intensitatea trairilor celor doi protagonisti.
Murray e fascinant la a doua sa tinetete, Scarlett Johanson ingenua si e bine ca cineva mai face din cand in cand si un film ca asta...
pe 13 Martie 2004 22:58
daca traduceti un titlu macar traducetil cumva sa aiba un sens...
sugestie: in loc de "rataciti printre cuvinte"
ati putea pune si voi.. "Peirdut in translatie" desi nu suna nu stiu ce de bine, macar e ce inseamna cu adevarat titlu filmului in engleza.
KORBEN
pe 04 Martie 2004 03:25
desi nu prea tolerez filmele intimiste lost in translation e IMPECABIL
comparabil si oarecum asemanator cu in the mood for love
si continua the virgin suicides( pe care il consider CAPODOPERA)pe linia de redare a unui sentimenet ciudat, cam ca viata ca vis trait cu ochii larg inchisi
si da, intr`adevar nu poate concura cu lotr pentru simplku motiv ca ce face sofia coppola e de 100 de ori mai bun
Nightwane
pe 29 Februarie 2004 10:12
Extraordinar prin simplitatea sa. Superb...l-am vazut de 5 ori :D
BeNnY
pe 29 Februarie 2004 00:24
Asta din punctul tau de vedere ...
pe 28 Februarie 2004 23:58
ok... care e treaba cu filmul asta? Tocmai l-am vazut, prin urmare nu ar trebui sa intreb asta nu?
Poate o sa ma lamureasca si pe mine prietenii sau altii care o sa-si scrie parerea pe site despre profunzimile acestui film. Sincer, nu intzeleg ce atata tam-tam. Barbatul, cu criza de 40 ani (nu stie in ce moment al carierei si/sau casniciei se afla), femeia casatorita si f.f. plictisita, implicit dezamagita si confuza, amandoi intr-o tzara ciudata (adica diferita) Big deal... Si logic, in final, tipul ii shopteste ceva tipei, oare ce? Pe imdb.com clasifica filmul: "Genre: Drama / Comedy".
Nu vreau sa fiu rea, dar pur si simplu nu m-a impresionat cu nimic. Pe de alta parte, recunosc ca filmul e ff bine facut si jucat, altfel as fi renuntat dupa prima jumatate de ora. In nici un caz, dupa parerea mea, nu poate concura LOTR la oscaruri.
Sătui de cei din jurul lor — al lui: regizori, fani bezmetici și insuportabili, producători care-i afișează lui o grijă prefăcută, mimată; al ei: iubitul ei, indiferent și imatur, care o tratează ca un accesoriu folosit uneori pentru propria satisfacție —, de dialogurile superficiale și lipsite de valoare pe care cei de lângă ei le poartă, cei doi se apropie și-și dau seama că au un limbaj comun și spirite spontane, de aventurieri care-și doresc să scape de monotonia vieții și să caute bucuria în lucrurile mici ale vieții: călătorii prin oraș (un Tokyo gri, ploios și, paradoxal, prietenos) pe timp de noapte, vizite aleatorii în locații, cântându-și la karaoke, dar și întâlniri în barul hotelului — un spațiu nocturn în care cei doi se găsesc din priviri și petrec momente mai mult în tăcere, acolo fiind și începutul călătoriei lor împreună.
Un film (revăzut acum) a cărui călătorie de mijloc a fost cea care a contat. Începutul și sfârșitul, ambele triste și amare, reprezintă realitatea pe care sunt nevoite personajele s-o trăiască, iar ce se întâmplă în mijlocul filmului pare doar un vis frumos.
• 9.5 ✅
Totul e frumos in acest film, nu are minusuri!
Este suficient însă ca cei doi să se simtă atrași și să-și dorească mai mult...
Notă mare pentru scenariu.
Nu zic ca e prost, zic ca nu mi se pare ca se afirma prin nimic cu exceptia prestatiei actorilor. In rest e banal si pe alocuri plictisitor.
"Lost in Translation" este o dramă dulce-amară a cărei acţiune se petrece în Tokio, cel mai aglomerat oraş din lume, pentru a sublinia astfel şi mai mult singurătatea personajelor. Cei doi americani se simt pierduţi nu numai într-o cultură japoneză străină, ci mai ales în propriile lor vieţi. Comunicarea lor cu cei apropiaţi suferă din cauza faptului că deşi ei vorbesc, nimeni nu mai ascultă ce spune celălalt. Cuvintele rostite au nevoie de o traducere deoarece personajele nu mai sunt capabile să le înţeleagă şi să facă legătura cu sentimentele vorbitorilor. Abia în mediul străin din Tokio, cele două personaje au ocazia să-şi disece propriile trăiri sufleteşti şi să facă comparaţii între viaţa pe care şi-o doresc şi viaţa pe care o au. Fiecare dintre ei are ocazia să-şi stabilească priorităţi în propria viaţă şi să conştientizeze ceea ce îşi doreşte.
Filmul este intens, emoţionant, provocând o reverie vizuală deosebită asemănătoare cu cea din seria dramelor romantice ale lui Richard Linklater (începută cu "Before Sunrise"). În afară de scenariul original excepţional, impresionează interpretările sincere ale lui Bill Murray şi Scarlett Johansson (probabil în cele mai bune roluri ale carierei lor), precum şi regia de o prospeţime distinctă a Sofiei Coppola (fiică a celebrului Francis Ford-Coppola). Imaginea este un amestec de clar şi obscur (lumină şi întuneric), în timp ce sunetele ascuţite alternează cu tăceri semnificative şi pe alocuri apăsătoare.
Oraşul Tokio este el-însuşi un personaj al acestui film. Amestec de vechi şi de nou, de temple budiste care conservă obiceiuri străvechi şi de zgârie-nori şi autostrăzi de dimensiuni gigantice, el este un spaţiu în care au loc plăceri imorale (semne ale alienării omului în contemporaneitate, dar mai ales ale unei rătăciri sufleteşti ale unor oameni care nu-şi găsesc rostul într-o societate tot mai distantă) şi poate fi considerat o imagine metaforică modernă a unui Babilon în care oamenii nu se mai înţeleg unii cu alţii.
foarte bine jucat!
Lost in translation este un film special iar Sofia Coppola (oscar pentru cea mai bun scenariu original) ne demonstrează că aşchia nu sare departe de trunchi. Poate că încă nu se ridică la nivelul tatălui ei dar calea spre succes şi-a deschis-o cu un film melancolic care depăşeşte aproape toate clişeleele romantismului de azi pe pentru a reda o frumosă poveste de viaţă.
Filmul spune povestea unui actor trecut de prima tinereţe care se luptă cu criza vârstei şi a carierei. Pentru a-şi asigura stabilitatea finaciară acesta se vede nevoit să facă o serie se spoturi comerciale pentru o firmă din Tokyo. Adaptarea la noul mediu se face extrem de greu iar, Bob ( Bill Murray) se trezeşte adesea pierdut prin cuvintele traducătoarei. În aceiaşi situaţie se regăseşte şi Charlotte ( Scarlett Johansson ), o tânără care îşi caută rolul potrivit pentru viaţa ei. Blocaţi în acest oraş cei doi se remarcă unul pe celălalt şi încep să savureze viaţa de zi cu zi din capitala Japoniei. Relaţia dintre cei doi se construieşte încet iar scena sărutului este momentul pe care toată lumea îl aştepta. Finalul aduce despărţirea dar cei doi îşi dau seamă că au reuşit să se redescopere pe sine cu ajutorul celuilalt.
Bill Murray face unul dintre celele mai bune roluri ale carierei. Cu calmul lui obişnuit dar cu o expresivitate excepţională Bill reuşeste să transpună dincolo de ecran sentimente pe care unii dintre noi le-am trăit iar alţii probabil le vor experimenta mai încolo. Scarlett Johansson care m-a surprins cu acest rol îl completează perfect pe Murray, demostrând că poate uşor roluri apreciabile.
Lost in translation este un care îi va plictisi pe mulţi dar sunt sigur că se vor găsi şi persoane care vor aprecia această călătorie prin lumea sentimentelor şi a regăsirii de sine.
intr-adevar merita vazut!
A trebuit sa folosesc functia fast forward ca sa il vad pe tot.. in jumatate din film sunt prezentate 2 personaje care se plimba plictisite prin japonia si dupa lungi zile de plictiseala se intalnesc si apoi se cunosc..Poveste simpla dar interpretata bine de personaje(cam de asta cred ca are si nota mare peste tot)
e ca si cum ai compara american gangster cu nu stiu, jeux d'enfants.
este un film desfasurat mai mult pe plan interior, un film care tine de timpul afectiv nu de cel cronologic.
probabil de-aia se si petrece in tokyo-cea mai aglomerata capitala din lume, ca sa contrasteze cu singuratatea celor doua personaje principale, si mai exact intr-un hotel, un "teren" neutru unde nu te-ai astepta sa iti intalnesti poate jumatatea.
Cine propune traducerile filmelor straine?
hm, interesant punct de vedere.inovator ce pot sa zic.
Bill Murray merita Oscarul.
1. traducere ; talmacire
2. interpretare
3. lucrare tradusa , traducere ; versiune
4. descifrare ; decodificare
5. explicare , explicatie
6. mutare , transferare (a unui episcop)
7. ridicare / inaltare la ceruri
8. (miscare de) translatie
9. retransmisie , reluare
Prin urmare translation este cam acelasi lucru cu traducere - "Pierduti in traducere" - in traducere fidela
Faptul ca relatia lor nu se consuma, nu scade din intensitatea trairilor celor doi protagonisti.
Murray e fascinant la a doua sa tinetete, Scarlett Johanson ingenua si e bine ca cineva mai face din cand in cand si un film ca asta...
sugestie: in loc de "rataciti printre cuvinte"
ati putea pune si voi.. "Peirdut in translatie" desi nu suna nu stiu ce de bine, macar e ce inseamna cu adevarat titlu filmului in engleza.
comparabil si oarecum asemanator cu in the mood for love
si continua the virgin suicides( pe care il consider CAPODOPERA)pe linia de redare a unui sentimenet ciudat, cam ca viata ca vis trait cu ochii larg inchisi
si da, intr`adevar nu poate concura cu lotr pentru simplku motiv ca ce face sofia coppola e de 100 de ori mai bun
Poate o sa ma lamureasca si pe mine prietenii sau altii care o sa-si scrie parerea pe site despre profunzimile acestui film. Sincer, nu intzeleg ce atata tam-tam. Barbatul, cu criza de 40 ani (nu stie in ce moment al carierei si/sau casniciei se afla), femeia casatorita si f.f. plictisita, implicit dezamagita si confuza, amandoi intr-o tzara ciudata (adica diferita) Big deal... Si logic, in final, tipul ii shopteste ceva tipei, oare ce? Pe imdb.com clasifica filmul: "Genre: Drama / Comedy".
Nu vreau sa fiu rea, dar pur si simplu nu m-a impresionat cu nimic. Pe de alta parte, recunosc ca filmul e ff bine facut si jucat, altfel as fi renuntat dupa prima jumatate de ora. In nici un caz, dupa parerea mea, nu poate concura LOTR la oscaruri.