Părerea criticului
Prin anii '90, mai toate bibliotecile de şcoală din România aveau în colecţie, pe lângă nelipsitele romane ale lui Jules Verne, cel puţin o carte cu Arsène Lupin, gentilomul hoţoman. Aventurile fanteziste şi un erou în stare, cât ai bate din palme, să intre şi să iasă din închisoare sau să fure cine ştie ce colier inestimabil au aprins imaginaţia multor adolescenţi, iar acum iată că spiritul personajului este readus la viaţă, în zilele noastre şi în cheie modernă, de serialul francez Lupin, disponibil de ieri pe Netflix şi ajuns deja pe locul patru în topul vizionărilor.

Da, e nevoie de multă bunăvoinţă din partea spectatorului pentru ca aventurile imaginate de scriitorul Maurice Leblanc la începutul secolului trecut să mai poată fi considerate credibile acum, în epoca supravegherii şi a tehnologiei. Dar giumbuşlucurile eroului de culoare Assane (Omar Sy) vin la pachet şi cu un mister interesant şi cu un ţel cu care e greu să nu te identifici: în 1995, tatăl eroului, blajinul Babakar (Fargass Assandé), este acuzat de furtul unui inestimabil colier de bogata familie Pellegrini, pentru care lucra ca şofer.

Sinuciderea sa în închisoare şi numele pătat au devenit o adevărată obsesie pentru adolescentul Assane, dar ce putere să aibă el, lipsit de orice resurse şi ajuns la orfelinat, împotriva familiei Pellegrini? Dar iată că 25 de ani mai târziu, colierul "furat" este scos la licitaţie de familie, iar acum Assane, inspirat de inventivul Arsène să devină un maestru al fentării autorităţilor, chiar poate face ceva pentru a dezlega misterul şi pentru a-şi răzbuna tatăl.

Componenta socială nu este, cu siguranţă, o prioritate a poveştii, dar ea aduce un pic de plus valoare aventurilor prietenoase cu întreaga familie. Cu subiecte ce explorează familii destrămate sau injustiţia socială, serialul chiar este mai mult decât o succesiune de neverosimile aventuri extravagante, propunând mai mult sau mai puţin subtil şi teme relevante. Şi, după vizionare, poate că cei mai mici membri ai familiei vor dori să deschidă o carte a lui Leblanc...

Dar poate că marele plus al serialului este tocmai alegerea lui Omar Sy pentru rolul principal. Actorul născut dintr-o mamă mauritană şi un tată senegalez a devenit celebru peste noapte datorită giganticului succes de casă Intouchables, văzut la cinema în 2011 de o treime din întreaga populaţie a Franţei. Într-un climat social din ce în ce mai rasist, cu populaţia caucaziană tot mai nemulţumită de invazia imigranţilor africani, Sy a devenit un simbol al succesului (a fost recompensat cu un trofeu César pentru interpretarea sa), al integrării şi al unei sugestii cu efect peren: cu toţii merităm o şansă, indiferent de rasă, religie sau statut social.

Interpretat cu căldură de Sy, eroul Assane ne atrage în această poveste despre onoare, adevăr şi datoria faţă de familie. Noi am văzut doar două din cele cinci episoade, dar chiar suntem curioşi să vedem ce naiba s-a întâmplat cu acel colier purtat de-a lungul vremii de Maria Antoaneta şi împărăteasa Joséphine. Şi dacă eroul vine de hac şi unei familii de bogătani închipuiţi şi corupţi, cu atât mai bine...