Băiat bun, dar fără noroc, Charlie (Jim Carrey) și-a reprimat ani de zile frustrarea provocată de fuga soției sale cu șoferul limuzinei de la nuntă, până când a dat în schizofrenie.
Așa l-a scos la iveală pe Hank, personalitatea lui numărul doi care se manifestă necontrolat, respectiv când are chef și în general când îi e lui Charlie lumea mai dragă. Pe cât e Charlie de blajin și de răbdător pe atât e Hank de bădăran și de violent. Scuzabil, dacă luam în considerare și tripleții de culoare pe care i-a crescut singur rămași ca suvenir de la nevasta fugită.
Rivalitatea Charlie/Hank pentru dreptul la exprimare capătă însă proporții delirante când Charlie primește misiunea de a o proteja pe Irene și se îndrăgostește de ea. Înainte însă de a o apăra de răufăcătorii care o urmăresc, Charlie trebuie să o apere și să se apere de el însuși. Sau mai bine zis, de Hank.
