Părerea criticului
Stiti ce se zice: ca fetele rele ajung unde vor ele... In Fete rele – teen-comedia lui Mark Waters -, una din cele trei ajunge la spital iar alta la „Meteo”, care e-un fel de spital pentru suferindele de relief spectaculos, par blond, vant in teasta si cer senin in fundul ochilor.
...Waters? Da, numai ca nu e vorba despre John W., Papa Kitschului American. Mark s-ar putea sa fie vreun nepot-var indepartat, dar mai plauzibil sa fie ruda (apropiata) cu fratii Farrely: are aproape acelasi simt al insolentei si cocheteaza copios cu incorectitudinea politica.
Fete rele nu vine cu cine stie ce noutati in materie, dar obraznicia cu care ataca Liceul American si victimele sale colaterale (profesorii & elevii) este contagioasa.
Fie un liceu obisnuit, sa zicem X. Fie o fatuca Y venita din Africa, unde a facut scoala la domiciliu. Si fie o serie de incercari Z, care i se astern in cale lui Y. Sa se afle probabilitatea ca Y, in conjunctie cu Z in spatiul X, sa devina Y supra X inmultit cu Z egal Y la patrat.
Cady Heron (Lindsay Lohan) este fatuca din ecuatie. Destul de timorata la perspectiva de-a da cu ochii de ideea de l.i.c.e.u., va fi de-a dreptul socata dupa prima zi in care a dat cu ochii (plus restul corpului) nu doar de idee, ci de realitate... Caci liceul e un poligon de vanatoare. Nu sunt vanate animale salbatice, ci ele, animalele salbatice (elevii), vaneaza oameni. Oamenii pot fi elevi proaspat veniti in scoala (cazul lui Cady) sau profesori.
Pentru cine n-a aflat inca faptul elementar ca liceul e lumea in mic, iar lumea in mic e-o jungla in care, daca n-ai gheare, esti papat cu fulgi cu tot – Fete rele aduce raspunsul corect: da, asa e. Destul de isteata ca sa realizeze ca trebuie sa te dai cu „grupul de prestigiu” ca sa supravietuiesti in aceasta jungla, Cady exact asta face: integreaza grupul „esteticelor” – trei dive snoabe care fac legea in jungla.
Condus de o tata cu fite, grupul este privit cu jind si teama de aspirantele la „prestigiu” si cu sictir si teama de marginali. Cady – care stie prea bine cate parale face Estetica Treime – accepta sa spioneze in folosul comunitatii, numai ca (asta e, proastele obiceiuri se iau & se dau mai departe, pe principiul „Oops, I did it again!”) ajunge a patra „masca tare”.
Urmeaza un sir dezlantuit de gaguri (multe, fizice), singurul gag care lipseste fiind acela de-a o vedea pe adevarata „regina estetica”, Britney Spears, busita de-un autobuz condus cu viteza infernala de Christina Aguilera.
Fete rele nu da pe-afara la capitolul originalitate – pe modelul „Mori, tarfa, te ucidem cu barfa!!” a mai fost recent o comedie dementa, Drop Dead Gorgeous -, dar compenseaza cu (era sa zic „gratie”...) ghiotura handicapul, fiind cel putin la fel de reusit. Este filmul ideal pentru a fi vazut in grup, cu gasca, la Multiplex, cu o punga mare de popcorn in spatele careia sa chicotesti la glumele cele mai scabroase. In orice caz, exista atatea motive de ras incat sfatul meu (inspirat de standardul „esteticelor”) este: relaxati-va in scaun, duceti frumos mana la gura cand radeti si savurati fara rusine toate trancanelile din toalete, toate nasoalele si toate pedepsele corporale aplicate de scenaristi! De ce? Pentru ca sigur nu vreti sa fiti precum personajul cel mai penibil al filmului: o fatuca grasa cu par cret, care recunoaste – spasita – ca n-are nici o legatura cu liceul in cauza, si deci nici cu filmul de fata, dar ca e gata sa marturiseasca orice pacat imaginar si sa-si ceara scuze intregii lumi pentru ca „e foarte sensibila”...
Fara discutie, gagul cel mai simpatic al unei comedii care nu duce lipsa de gaguri. Si nici de tupeu.
...Waters? Da, numai ca nu e vorba despre John W., Papa Kitschului American. Mark s-ar putea sa fie vreun nepot-var indepartat, dar mai plauzibil sa fie ruda (apropiata) cu fratii Farrely: are aproape acelasi simt al insolentei si cocheteaza copios cu incorectitudinea politica.
Fete rele nu vine cu cine stie ce noutati in materie, dar obraznicia cu care ataca Liceul American si victimele sale colaterale (profesorii & elevii) este contagioasa.
Fie un liceu obisnuit, sa zicem X. Fie o fatuca Y venita din Africa, unde a facut scoala la domiciliu. Si fie o serie de incercari Z, care i se astern in cale lui Y. Sa se afle probabilitatea ca Y, in conjunctie cu Z in spatiul X, sa devina Y supra X inmultit cu Z egal Y la patrat.
Cady Heron (Lindsay Lohan) este fatuca din ecuatie. Destul de timorata la perspectiva de-a da cu ochii de ideea de l.i.c.e.u., va fi de-a dreptul socata dupa prima zi in care a dat cu ochii (plus restul corpului) nu doar de idee, ci de realitate... Caci liceul e un poligon de vanatoare. Nu sunt vanate animale salbatice, ci ele, animalele salbatice (elevii), vaneaza oameni. Oamenii pot fi elevi proaspat veniti in scoala (cazul lui Cady) sau profesori.
Pentru cine n-a aflat inca faptul elementar ca liceul e lumea in mic, iar lumea in mic e-o jungla in care, daca n-ai gheare, esti papat cu fulgi cu tot – Fete rele aduce raspunsul corect: da, asa e. Destul de isteata ca sa realizeze ca trebuie sa te dai cu „grupul de prestigiu” ca sa supravietuiesti in aceasta jungla, Cady exact asta face: integreaza grupul „esteticelor” – trei dive snoabe care fac legea in jungla.
Condus de o tata cu fite, grupul este privit cu jind si teama de aspirantele la „prestigiu” si cu sictir si teama de marginali. Cady – care stie prea bine cate parale face Estetica Treime – accepta sa spioneze in folosul comunitatii, numai ca (asta e, proastele obiceiuri se iau & se dau mai departe, pe principiul „Oops, I did it again!”) ajunge a patra „masca tare”.
Urmeaza un sir dezlantuit de gaguri (multe, fizice), singurul gag care lipseste fiind acela de-a o vedea pe adevarata „regina estetica”, Britney Spears, busita de-un autobuz condus cu viteza infernala de Christina Aguilera.
Fete rele nu da pe-afara la capitolul originalitate – pe modelul „Mori, tarfa, te ucidem cu barfa!!” a mai fost recent o comedie dementa, Drop Dead Gorgeous -, dar compenseaza cu (era sa zic „gratie”...) ghiotura handicapul, fiind cel putin la fel de reusit. Este filmul ideal pentru a fi vazut in grup, cu gasca, la Multiplex, cu o punga mare de popcorn in spatele careia sa chicotesti la glumele cele mai scabroase. In orice caz, exista atatea motive de ras incat sfatul meu (inspirat de standardul „esteticelor”) este: relaxati-va in scaun, duceti frumos mana la gura cand radeti si savurati fara rusine toate trancanelile din toalete, toate nasoalele si toate pedepsele corporale aplicate de scenaristi! De ce? Pentru ca sigur nu vreti sa fiti precum personajul cel mai penibil al filmului: o fatuca grasa cu par cret, care recunoaste – spasita – ca n-are nici o legatura cu liceul in cauza, si deci nici cu filmul de fata, dar ca e gata sa marturiseasca orice pacat imaginar si sa-si ceara scuze intregii lumi pentru ca „e foarte sensibila”...
Fara discutie, gagul cel mai simpatic al unei comedii care nu duce lipsa de gaguri. Si nici de tupeu.
