Sinopsis
"Lumea aventuroasa, aspra si primitiva a eroilor lui Jack London i se potriveste bine regizorului care, cum stim, opteaza intotdeauna pentru prieteniile barbatesti destinate sa infrunte temerar vitregiile soartei. Pentru o data privite si din perspectiva unui caine, prietenul omului." - Adin Darian
"Adaptarea cinematografica a romanului omonim al lui Jack London, filmul este o coproductiegermano-româna care s-a filmat în Bulgaria si în Guadalupa, Marea Caraibelor. Romanul este minunat si a marcat multe generatii de copii în perioada interbelica. Rolul principal revenea unui câine. "Actorul" meu, un Irish Terrier de doi ani, se numea Fluffy, era un timid debutant si provenea de la canisa contesei Stauffenberg, de lânga Frankfurt. Cum mi-am ales protagonistul? Simplu, în urma unui casting organizat, printre catei, la celebra canisa germana. Am stat doua zile în castelul contelui Stauffenberg, fratele colonelului care a încercat sa-l ucida pe Hitler. La final am preferat un exemplar de exceptie, cu potential, dar care nu fusese dresat...ah, pardon, nu facuse scoala de actorie. Rolul era unul complex si Fluffz al meu trebuia, printre altele, sa si cânte. Ajunsi la Bucuresti, la capatul unui drum facut cu masina, eu si Fluffy eram deja buni prieteni si am decis de comun acord, credeam eu, ca tânarul terrier sa mearga la dresaj la o scoala militara din Snagov. Dupa mai putin de o luna am fost chemat urgent. Câinele refuza sa manânce si era într-o stare jalnica. L-am luat acasa si m-am ocupat personal de el. Pe tot parcursul filmarilor am împartit aceeasi camera de hotel. Dresajul lui pentru film a fost înlocuit de dragoste si afectiune. Iar Fluffy mi-a raspuns la fel, facându-si treaba perfect (chiar si cântatul), cu dragoste si fidelitate. Nu l-am putut pastra si la sfârsit s-a reîntors la castelul Stauffenberg. Dar de uitat nu l-am uitat. Într-un fel el a ramas câinele meu" (Sergiu Nicolaescu)
"Adaptarea cinematografica a romanului omonim al lui Jack London, filmul este o coproductiegermano-româna care s-a filmat în Bulgaria si în Guadalupa, Marea Caraibelor. Romanul este minunat si a marcat multe generatii de copii în perioada interbelica. Rolul principal revenea unui câine. "Actorul" meu, un Irish Terrier de doi ani, se numea Fluffy, era un timid debutant si provenea de la canisa contesei Stauffenberg, de lânga Frankfurt. Cum mi-am ales protagonistul? Simplu, în urma unui casting organizat, printre catei, la celebra canisa germana. Am stat doua zile în castelul contelui Stauffenberg, fratele colonelului care a încercat sa-l ucida pe Hitler. La final am preferat un exemplar de exceptie, cu potential, dar care nu fusese dresat...ah, pardon, nu facuse scoala de actorie. Rolul era unul complex si Fluffz al meu trebuia, printre altele, sa si cânte. Ajunsi la Bucuresti, la capatul unui drum facut cu masina, eu si Fluffy eram deja buni prieteni si am decis de comun acord, credeam eu, ca tânarul terrier sa mearga la dresaj la o scoala militara din Snagov. Dupa mai putin de o luna am fost chemat urgent. Câinele refuza sa manânce si era într-o stare jalnica. L-am luat acasa si m-am ocupat personal de el. Pe tot parcursul filmarilor am împartit aceeasi camera de hotel. Dresajul lui pentru film a fost înlocuit de dragoste si afectiune. Iar Fluffy mi-a raspuns la fel, facându-si treaba perfect (chiar si cântatul), cu dragoste si fidelitate. Nu l-am putut pastra si la sfârsit s-a reîntors la castelul Stauffenberg. Dar de uitat nu l-am uitat. Într-un fel el a ramas câinele meu" (Sergiu Nicolaescu)
