Un film realmente frumos în care se demonstrează ca iubirea, atașamentul e baza , fundamentul vietii ,familiei. Interpretări ireproșabile. Filmare și fotografie de excepție.
Smrs
pe 13 Aprilie 2021 15:00
Trăim o perioadă inedită a interpretării filmelor - fără un scenariu clar, fără un punct culminant sau o acțiune concretă, arta cinematografică din ultimul an ne propune să apreciem aceste filme care se desfășoară sub forma unor frânturi cât mai reale și apropiate senzorial de ceea ce au trăit oamenii de rând sau ce ar trăi/vor trăi în contexte identice.
Multă vreme, Minari dă impresia că are o desfășurare fără sens..urmărind gospodărirea unei familii care vine dintr-o cultură total diferită - Koreea, să se stabilească și să se descurce în SUA..și totul se petrece cum te-ai aștepta..oamenii se trezesc, muncesc de-ale casei, mănâncă și se culcă și în fiecare zi e la fel. Te și întrebi când o să apară acel ceva care să dea sens filmului. Acel ceva nu prea apare, dacă te aștepți la ceva spectaculos, însă anumite evenimente oferă o explicație subtilă corelând orice replică, orice ceartă, drama din final și titlul. Concret, ceea ce pare okay la început, se dovedește greșit (dorința soțului de a avea fermă chiar cu acordul pentru divorț), ceea ce pare dramatic și grav se dovedește de bun augur (arderea depozitului de legume care reface familia), antiteza dintre nevoia de apă, consumată lacom pe creșterea legumelor și nevoia enormă pentru a stinge focul în final, când nu mai rămâne apa deloc și nu în ultimul rând, titlul Minari care transmite subconștient că „legumele de apă„ (ardeii - mai degrabă americani) au adus și drama, dar puteau aduce și liniștea dacă era folosită fix acea legumă koreeană (numită minari și care a crescut fără probleme și fără muncă, lângă râu). Este, de asemenea, primul film în care n-aș putea distinge niște personaje principale, față de secundare. Afară de cei de la biserică, familia aceasta e permanent împreună și toți au în același timp un rol important. Poate un mic plus pentru bunica (mama mamei), care se dovedește și o soacră bună, cerându-le soților să nu se mai certe, dar care va fi iubită de nepoți deși este respinsă la început.
sabinalin
pe 14 Martie 2021 21:45
Cinci personaje in cautarea unui vis. Un tata care ar face orice pentru ca familia sa sa traiasca mai bine. O mama care crede ca drumul ales de tata este cel gresit. Un fiu cu o grava problema de sanatate, e necesar un spital cat mai apropiat pentru ca orice se poate intampla oricand. O fiica mai mare decat fiul, poate cel mai sters dintre personaje dar cu rolul sau bine determinat in evolutia povestii. Plus o bunica speciala care-i sarea si piperul atat de necesarepentru a dinamiza istoria. Cinci personaje in cautarea ,,american dream,, in America din vremea cand presedinte era Ronald Reagan. Atentie la ding-dong, de acolo vine cea mai tare scena a filmului!
In vreme ce unii involueaza la ,,babardeli cu bucluc,, ( ma gandisem sa-i mai dau o sansa lui Jude in amintirea excelentului ,,Toata lumea din familia noastra,, , dupa ce am citit oarece cronici m-am lamurit definitiv, pot sa-i dea nemtii zece Ursi de aur,pe mine m-a pierdut definitiv de spectator, pacat de talentul lui Pavlu, l-am vazut pe Dichiseanu in reclama, ce-o fi cautat pe-acolo? ) altii se incapataneaza sa creada in bunele sentimente si in cinematograful facut cu eleganta, simplitate si sobrietate. Exista o doza de previzibil, parca lucrurile se leaga prea bine insa scenariul e foarte bine lucrat, regia e discreta si eficienta iar interpretarile actoricesti sunt la superlativ. ,,Minari,, are deja in palmares Globul de aur, sunt sanse serioase sa vina si Oscarul, producatorul executiv Brad Pitt e si el un argument foarte important ce poate cantari decisiv in decizia membrilor Academiei.
liana10
pe 12 Martie 2021 00:15
Minari(pătrunjel japonez sau pătrunjel de apă, din coreeanul mi=apă, nari=legumă) este povestea unei familii coreene pregătită să lupte, iar și iar, pentru îndeplinirea visului american.
lili22
pe 01 Martie 2021 18:26
Suntem in epoca filmelor coreene.Minari (planta) spune povestea unei familii coreene stabilite in USA in cautarea unei vieti mai bune.Viata buna nu vine prea curand, ai de ales intre a face ce iti place cu toate riscurile sau a te resemna cu o munca monotona, ca sa fii cu toata familia.
O experienta deosebita.Coloana sonora foarte frumoasa.
Multă vreme, Minari dă impresia că are o desfășurare fără sens..urmărind gospodărirea unei familii care vine dintr-o cultură total diferită - Koreea, să se stabilească și să se descurce în SUA..și totul se petrece cum te-ai aștepta..oamenii se trezesc, muncesc de-ale casei, mănâncă și se culcă și în fiecare zi e la fel. Te și întrebi când o să apară acel ceva care să dea sens filmului. Acel ceva nu prea apare, dacă te aștepți la ceva spectaculos, însă anumite evenimente oferă o explicație subtilă corelând orice replică, orice ceartă, drama din final și titlul. Concret, ceea ce pare okay la început, se dovedește greșit (dorința soțului de a avea fermă chiar cu acordul pentru divorț), ceea ce pare dramatic și grav se dovedește de bun augur (arderea depozitului de legume care reface familia), antiteza dintre nevoia de apă, consumată lacom pe creșterea legumelor și nevoia enormă pentru a stinge focul în final, când nu mai rămâne apa deloc și nu în ultimul rând, titlul Minari care transmite subconștient că „legumele de apă„ (ardeii - mai degrabă americani) au adus și drama, dar puteau aduce și liniștea dacă era folosită fix acea legumă koreeană (numită minari și care a crescut fără probleme și fără muncă, lângă râu). Este, de asemenea, primul film în care n-aș putea distinge niște personaje principale, față de secundare. Afară de cei de la biserică, familia aceasta e permanent împreună și toți au în același timp un rol important. Poate un mic plus pentru bunica (mama mamei), care se dovedește și o soacră bună, cerându-le soților să nu se mai certe, dar care va fi iubită de nepoți deși este respinsă la început.
In vreme ce unii involueaza la ,,babardeli cu bucluc,, ( ma gandisem sa-i mai dau o sansa lui Jude in amintirea excelentului ,,Toata lumea din familia noastra,, , dupa ce am citit oarece cronici m-am lamurit definitiv, pot sa-i dea nemtii zece Ursi de aur,pe mine m-a pierdut definitiv de spectator, pacat de talentul lui Pavlu, l-am vazut pe Dichiseanu in reclama, ce-o fi cautat pe-acolo? ) altii se incapataneaza sa creada in bunele sentimente si in cinematograful facut cu eleganta, simplitate si sobrietate. Exista o doza de previzibil, parca lucrurile se leaga prea bine insa scenariul e foarte bine lucrat, regia e discreta si eficienta iar interpretarile actoricesti sunt la superlativ. ,,Minari,, are deja in palmares Globul de aur, sunt sanse serioase sa vina si Oscarul, producatorul executiv Brad Pitt e si el un argument foarte important ce poate cantari decisiv in decizia membrilor Academiei.
O experienta deosebita.Coloana sonora foarte frumoasa.