Un kitsch cinematografic autohton ...................????
simona_ciani
pe 12 Aprilie 2021 02:56
Cred ca acest film e un exemplu de
AȘA NU!
Scenariu slab,regie inexistenta,interpretare de amatori de provincie.Bani aruncati inutil ca sa produca o asa stupizenie.
Totusi , poate ca au avut succes cu filmul care o fi rulat in cazarmele militare cu soldati in termen...caremai existau in 1990.
Horatiucrisan
pe 08 Noiembrie 2020 22:31
Un gunoi de film postrevoluționar care a arătat încă odată că regizorii noștri de dinainte de 89 regizori care au realizat anterior filme bune pentru acea perioadă nu au înțeles nimic din democrație, cinematografia occidentală de calitate și s-au rezumat a produce filme de cea mai joasa speță. Filmul poate fi urmărit doar pentru aducere aminte a acelor ani in care multi eram tineri și sperăm într-o țară că afară.
GeorgiaNNN
pe 03 Septembrie 2019 20:31
O mare porcarie de film, o mare pierdere de timp, un cacat
balta67verde
pe 14 Octombrie 2016 12:51
Poate cel mai bun exemplu de film prost, aparut in 1990 cand toata lumea credea ca niste scene nud inseamna democratie, libertate si fac un film sa fie de calitate ...
Iulidesprefilme
pe 22 Decembrie 2012 19:11
Cam aşa filme ne-am apucat să facem după Revoluţie...unde sunt "marile creaţii" ascunse în sertare de teama cenzurii comuniste?
cezarika21
pe 21 Mai 2012 07:43
Imediat după Revoluţie toţi regizorii se plângeau că aveau scenarii de film foarte bune şi dădeau vina pe cenzura din timpul lui Ceauşescu că nu i-a lăsat să-şi realizeze „capodoperele”. Lăsaţi liberi să facă ce filme doresc, ei şi-au dovedit din plin incompetenţa şi au realizat filme de genul celui de faţă.
Mircea Mureșan se făcuse remarcat înainte de Revoluția din 1989 ca autor al unor ecranizări remarcabile precum „Răscoala” (1965), „ Bariera” (1972), „Toate pînzele sus” (1977) și „Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii” (1980) și nu demonstrase până atunci calități deosebite de umorist. Singura lui comedie, „K.O.” (1968), este atât de mediocră încât astăzi nu și-o mai amintește aproape nimeni în ciuda numelor mari din distribuție.
Și totuși cunoscutul regizor a crezut brusc după Revoluție că are talent de umorist și a realizat mai multe pretinse comedii, care au devenit un etalon al vulgarității și al prostului gust. Amestecând farsa cu șușa pe teme de actualitate postrevoluționară, „Miss Litoral”, „A doua cădere a Constantinopolului” și „Sexy Harem Ada-Kaleh” sunt exemple ale unui grobianism cinematografic greu de depășit.
Primul film, „Miss Litoral” își poartă spectatorii în culisele unui concurs de frumusețe organizat pe malul mării în primul an de libertate, satirizând multe moravuri autohtone. Ideea în sine nu este rea, însă filmul nu depășește nivelul unui spectacol de revistă cu amatori, fiind ridicol și vulgar. Satira de moravuri capătă aici o formă caricaturală prin abuzul enervant de englezisme, prin glumele mârlăneşti („Fie mămăliga cât de rea tot mai bine-n ţara mea”. / „Da, dar să fie şi cu pui la ceaun, cu mujdei şi cu hrean”; „Te-ai arunca de pe stâncă, nea Mielu?” / „Da, dacă mi-ar da un televizor color”; „Pentru cine te-ai dus la Ialta? Cine e amantul tău de acolo?” / „Îl cheamă Gorbaciov, Mihail Sergheevici”) și prin momentele de prost gust precum cea în care nea Costel (Arşinel) fugăreşte o curcă pe plajă printre fete cu ţâţele goale.
Odată cu acest film a început un proces de trivializare a umorului românesc, care a fost desăvârșit de Mircea Mureșan în filmele următoare și a dat naștere unei emulații acerbe.
raraee
pe 05 Martie 2012 18:58
Se vede ca e facut imediat dupa revolutie,s-a incercat tot ce nu aveau voie inainte.Au fost si fete dezbracate si comentarii legate de putere,se vede ca romanii voiau ceva nou,sa iasa din cenzura comunismului si a iesit intr-adevar ceva frumos.Mi-a placut.
fbasil
pe 21 Noiembrie 2011 19:39
printre primele filme facute dupa revolutie. actiunea se invarte in jurul unui concurs de miss. l-as revedea daac as avea ocazia.
xerses
pe 03 Iunie 2011 19:48
Desi subiectul filmului nu este atat de incitant, actorii s-au achitat onorabil de sarcini, creand atmosfera necesara unei comedii usoare.
cornuletz12
pe 19 Decembrie 2010 15:11
este poate cel mai bun film romanesc, in orice caz printre capodoperele romanesti cele mai bune. iubesc acest film si pe anca turcasiu, o actrita desavarsita, un exemplu. poate faceti a doua parte di acest film , ca idee,, iubirea dintre ea si actorul de atunci de pe vas radu nicolae,, cred ca ar fi un succes foarte mare. felicitari si regizorului.
cetateanu
pe 18 Septembrie 2010 19:49
O comedioara facaut imediat dupa revolutie care se invarte in jurul unui concurs de frumusete.
AȘA NU!
Scenariu slab,regie inexistenta,interpretare de amatori de provincie.Bani aruncati inutil ca sa produca o asa stupizenie.
Totusi , poate ca au avut succes cu filmul care o fi rulat in cazarmele militare cu soldati in termen...caremai existau in 1990.
Mircea Mureșan se făcuse remarcat înainte de Revoluția din 1989 ca autor al unor ecranizări remarcabile precum „Răscoala” (1965), „ Bariera” (1972), „Toate pînzele sus” (1977) și „Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii” (1980) și nu demonstrase până atunci calități deosebite de umorist. Singura lui comedie, „K.O.” (1968), este atât de mediocră încât astăzi nu și-o mai amintește aproape nimeni în ciuda numelor mari din distribuție.
Și totuși cunoscutul regizor a crezut brusc după Revoluție că are talent de umorist și a realizat mai multe pretinse comedii, care au devenit un etalon al vulgarității și al prostului gust. Amestecând farsa cu șușa pe teme de actualitate postrevoluționară, „Miss Litoral”, „A doua cădere a Constantinopolului” și „Sexy Harem Ada-Kaleh” sunt exemple ale unui grobianism cinematografic greu de depășit.
Primul film, „Miss Litoral” își poartă spectatorii în culisele unui concurs de frumusețe organizat pe malul mării în primul an de libertate, satirizând multe moravuri autohtone. Ideea în sine nu este rea, însă filmul nu depășește nivelul unui spectacol de revistă cu amatori, fiind ridicol și vulgar. Satira de moravuri capătă aici o formă caricaturală prin abuzul enervant de englezisme, prin glumele mârlăneşti („Fie mămăliga cât de rea tot mai bine-n ţara mea”. / „Da, dar să fie şi cu pui la ceaun, cu mujdei şi cu hrean”; „Te-ai arunca de pe stâncă, nea Mielu?” / „Da, dacă mi-ar da un televizor color”; „Pentru cine te-ai dus la Ialta? Cine e amantul tău de acolo?” / „Îl cheamă Gorbaciov, Mihail Sergheevici”) și prin momentele de prost gust precum cea în care nea Costel (Arşinel) fugăreşte o curcă pe plajă printre fete cu ţâţele goale.
Odată cu acest film a început un proces de trivializare a umorului românesc, care a fost desăvârșit de Mircea Mureșan în filmele următoare și a dat naștere unei emulații acerbe.