My Penguin Friend (2024)

Pentru a intalni si a simti profund in interiorul nostru loialitatea, compasiunea, iubirea neconditionata, prietenia in forma lor cea mai pura trebuie sa ne indreptam intotdeauna fata catre animalute. Graiul lor desi lipsit de cuvinte este unul atat de puternic incat vibratia interioara ne este zdruncinata din temelii. In sens pozitiv, clar. Frumusetea vietii vine din lucrurile simple, din umanitate, generozitate, bunatate, din timpul calitativ petrecut cu persoanele dragi noua. Sa te incerce viata de nenumarate ori, sa uiti cum e sa traiesti si apoi sa intalnesti un astfel de prieten care te aduce cu picioarele pe pamant este de nepretuit, zic eu.
Cum spunea si Jean Reno, aceste fiinte care ne umplu viata de bucurie nu sunt animalute sau pasari, sunt prietenii nostri necuvântători in care ne regasim bucatele din suflet, din emotii uitate de timp, devenim mai vii si mai plini de speranta datorita lor.
Recomand tuturor acest film, atat adultilor cat si copiilor pentru ca te emotioneaza pana in cele mai ascunse cotloane din interior.
Jean Reno este unul din actorii mei preferati si intotdeauna reuseste prin talentul sau sa ma faca sa simt ca nu interpreteaza un personaj, ci emotiile unui om, trecut prin viata. Si de aceasta data am simtit acelasi lucru.

Chiar daca acest film nu are parte de efecte speciale, reușește să te acapareze și să te țină conectat la poveste, pe tot parcursul lui. Și prin acest rol, Jean Reno își etalează talentul actoricesc și transmite spectatorului sentimentul dat de trăirea unei prietenii sincere și necondiționate, dintre un bătrân căzut în depresie datorită morții singurului copil al său și un pinguin pe care reușește să-l salveze de la un sfârșit tragic. Recomand filmul tuturor categoriilor de vârstă, dar nu este pentru cei care caută acțiune sau răsturnări de situații. Este un film care îți aduce un câștig de ordin sufletesc, demonstrând încă o dată că o prietenie puternica este mai valoroasă decât o bogăție materială și mai eficientă decât multe medicamente.

Un film emoționant și bine făcut! Merita văzut pentru toată familia. Incredibila poveste de atașament intre un pescar si prietenul lui pinguin care l-a salvat. Animalele sunt capabile de iubire necondiționată. Recomand acest film pentru povestea adevarata bine transpusa dar și pentru lecția de iubire dintre un om și un pinguin.

R_afc, frustratule, ești plin de venin. Du-te și fă terapie și mai scuteste-ne de aceste comentarii de rahat, căci oricum știm ce vei spune: regizorii sunt prosti, actorii sunt prosti, sunetul e prost, scenariul e prost, filmul e prost... Dar tu ești genial, ești criticul cel mai cel. Nu îți dai seama ca ai devenit ridicol? Ești singurul inducător de vomă! Better go get laid!

Filmul este o dulcegărie exagerată, inducătoare de vomă, o banalitate absolută, acompaniată de o coloană sonoră care se străduiește să manipuleze emoțiile spectatorului, încît poți să o auzi pe Andreea Marin șoptindu-ți la ureche că viața trebuie prețuită.

„DinDim” încearcă să spună o poveste acolo unde ar trebui să avem mai degrabă un documentar. În 2016, un bărbat din Brazilia a devenit popular pentru că a descoperit și a îngrijit un pinguin rătăcitor care și-a petrecut următorii opt ani înotînd anual 8.000 de kilometri pentru a-l vizita.

Actorii nu sînt personaje, ci simple vehicule de învîrtit în mierea melodramatică a subiectului. Toți vorbesc ca niște roboți, în dialoguri lipsite de stil și expresivitate. Personajele fie descriu monosilabic ce se întîmplă, fie spun replici menite să transmită o anumită informație, fiind toți o adunătură de stații vorbitoare și nimic mai mult. Nimeni nu are o conversație autentică.

Regizorul nu demonstrează nicio capacitate de a extrage emoție sau umor dintr-o scenă, cu atît mai puțin de a crea suspans. Prietenia dintre Joao și Dindim ar trebui să fie înduioșătoare, dar lipsa unui motiv pentru care să ne pese de vreunul dintre ei împiedică reușita acestei intenții. Este precum relația dintre cîini și copaci. Imaginile nesfîrșite cu pinguini simpatici nu reușesc să compenseze lipsa mizei, puerilul dialog schematic și personajele robotizate.

Coloana sonoră este pusă cu mîna, adică îți spune și induce exact ce trebuie să simți. Nici măcar pinguinul nu e foarte reușit, arată mai mult a animal împăiat cumpărat de la piața de vechituri.

Buna ziua ! Imi plac animalele, iar pingunii din acest film (se pare ca in rolul principal au "jucat" cam 10 pinguini reali, vii) sunt tare dragalasi. Peisajele sunt frumoase, simple, linistitoare, pandite de imensitatea calm -vulcanica a apei. Pescarul nostru isi pierde copilul in apa involburata ( din film reiese ca la insistentele copilului nu au tinut cont ca vremea se inrautateste). Daca nu il asculta- parea un parinte "rau". Daca l-a ascultat- nu si-a iertat-o apoi toata viata. Si, intr-o zi, ajunge la mal un pinguin micut, epuizat, murdar de petrol. ( Cata poluare exista si in oceane, nu doar in aer !). Un Magellan cu personalitate, nu a vrut sa inceapa migratia cu toata colonia lui. Este un film realizat dupa fapte reale- Oare s-o fi intors sub alta forma baietelul lui, cu atata atasament, insistent, aiurit, curajos, destept, cu ochisori doar pentru "tatal" lui ?! . Jean Reno este un actor respectat pe multe continente.