Impresionant documentar. Merita vazut. Păcat de el.Il consider un geniu muzical, asa cum au fost și alții și s-au dus. Piesele rămân. Applause, Michael.
gbanescu
pe 17 August 2020 00:07
In general, starurile rock ne sunt prezentate (si lor le place chestia asta) ca niste tipi duri, nonconformisti, miserupisti. In acest film documentar foarte reusit, avem insa parte de o incursiune sensibila in sufletul cald al celui care a fost liderul trupei rock australiene INXS (pronuntie „In Excess”). O super trupa a anilor ’90 – una dintre favoritele mele ale acelor ani. Ascult si acum cu placere piesele de pe CD-urile cu INXS pe care le am din acea perioada: Need You Tonight, Never Tear Us Apart, Mistify, Kick, Suicide Blonde, Disappear, By My Side, Heaven Sent, Taste It, Baby Dont’t Cry, Beautiful Girl, The Strangest Party...
Pe cat de dezinvolt era Michael Hutchence pe scena, pe atat de timid, introvertit si sensibil era in viata de zi-cu-zi.
Stiam de sfarsitul tragic al lui Michael Hutchence (decembrie 1997, camera de hotel, droguri, sinucidere). Dar filmul ne spune si cauza (primordiala si probabila) care a dus la gestul sau. Incredibil: un incident nenorocit, o altercatie stupida cu un taximetrist in Danemarca, o contuzie la cap si apoi sechelele: pierderea mirosului, pierderea gustului, aparitia unui comportament impulsiv... si apoi camera de hotel fatidica...
Revoltatoare scena de la Brit Awards 1996, in care Noel Gallagher (Oasis) ia in scarba si in graba trofeul oferit de Michael Hutchence, numindu-l pe acesta din urma, in fata intregii audiente, o „relicva” a muzicii: „Has-beens should not be presenting awards to gonna-be's”. Asta dupa ce Michael tocmai il felicitase sincer pe Liam Gallagher pentru premiu (si chiar il imbratisase prieteneste). Da, sunt aceeasi aroganti frati Gallagher care spuneau in 1996 ca „Oasis is bigger than The Beatles”. Yeah, right..
„Mystify: Michael Hutchence” – un film care merita vazut. Cautati si muzica INXS: merita (re)ascultata.
Pe cat de dezinvolt era Michael Hutchence pe scena, pe atat de timid, introvertit si sensibil era in viata de zi-cu-zi.
Stiam de sfarsitul tragic al lui Michael Hutchence (decembrie 1997, camera de hotel, droguri, sinucidere). Dar filmul ne spune si cauza (primordiala si probabila) care a dus la gestul sau. Incredibil: un incident nenorocit, o altercatie stupida cu un taximetrist in Danemarca, o contuzie la cap si apoi sechelele: pierderea mirosului, pierderea gustului, aparitia unui comportament impulsiv... si apoi camera de hotel fatidica...
Revoltatoare scena de la Brit Awards 1996, in care Noel Gallagher (Oasis) ia in scarba si in graba trofeul oferit de Michael Hutchence, numindu-l pe acesta din urma, in fata intregii audiente, o „relicva” a muzicii: „Has-beens should not be presenting awards to gonna-be's”. Asta dupa ce Michael tocmai il felicitase sincer pe Liam Gallagher pentru premiu (si chiar il imbratisase prieteneste). Da, sunt aceeasi aroganti frati Gallagher care spuneau in 1996 ca „Oasis is bigger than The Beatles”. Yeah, right..
„Mystify: Michael Hutchence” – un film care merita vazut. Cautati si muzica INXS: merita (re)ascultata.