Sinopsis
Dilema este povestea unui tata care are o influenta foarte puternica asupra fiului lui, dar este pus in fata primului esec cand incearca zadarnic sa-l impiedice sa se implice intr-o relatie nepotrivita.
Joel Silverman pastreaza de doi ani pe robot mesajul lui Harvey Keitel care il anunta ca accepta sa joace in Dilema.
Mai mult, pe platou Keitel i-a fost ca un tata, a avut multa rabdare, desi l-a tachinat in permanenta cu fraze de genul: Iti dai seama ca-mi esti dator vandut si, intr-un fel, avea dreptate pentru ca l-a ajutat foarte mult si din punct de vedere financiar. Cred ca sunt singurul actor care a platit pentru ca sa joace intr-o locatie a declarat amuzat Keitel, referindu-se la scena din faimosul restaurant Spago al lui Wolfgang Puck pe care a sponzorizat-o din propriul buzunar.
Nu numai Joel Silverman a fost coplesit de generozitatea, charisma si umorul lui Keitel, ci si directorul lui de imagine, Jack Conroy (My Left Foot, The Field): Daca ti se intampla sa ramai fara film in timp ce joc eu intr-o scena, fa-ti o favoare si sinucide-te.
Un alt incident amuzant e legat de o fraza din scenariu. Se stie ca Harvey Keitel nu spune nici o replica daca nu e convins ca e absolut necesara si ca va avea impactul dorit. In cazul de fata, replica era (catre fiul sau): Mi-as dori sa fiu asemenea antilopelor: sa te las sa alergi singur cu turma sau sa mori. Keitel nu intelegea ce legatura au antilopele africane cu afectiunea aproape tiranica pe care personajul i-o poarta fiului sau. Silverman l-a convins ca puii de antilopa abia nascuti, daca nu sunt in stare sa alerge cu turma, sunt lasati sa moara. Desigur Keitel nu a fost prea incantat de analogie, considerand ca fraza e potrivita doar pentru Discovery Chanel, dar i-a facut o favoare si a rostit-o totusi. De cate ori ma uit la film, zambesc la replica asta: peste toate cele, Harvey mi-a daruit replica cu antilopele.
Joel Silverman pastreaza de doi ani pe robot mesajul lui Harvey Keitel care il anunta ca accepta sa joace in Dilema.
Mai mult, pe platou Keitel i-a fost ca un tata, a avut multa rabdare, desi l-a tachinat in permanenta cu fraze de genul: Iti dai seama ca-mi esti dator vandut si, intr-un fel, avea dreptate pentru ca l-a ajutat foarte mult si din punct de vedere financiar. Cred ca sunt singurul actor care a platit pentru ca sa joace intr-o locatie a declarat amuzat Keitel, referindu-se la scena din faimosul restaurant Spago al lui Wolfgang Puck pe care a sponzorizat-o din propriul buzunar.
Nu numai Joel Silverman a fost coplesit de generozitatea, charisma si umorul lui Keitel, ci si directorul lui de imagine, Jack Conroy (My Left Foot, The Field): Daca ti se intampla sa ramai fara film in timp ce joc eu intr-o scena, fa-ti o favoare si sinucide-te.
Un alt incident amuzant e legat de o fraza din scenariu. Se stie ca Harvey Keitel nu spune nici o replica daca nu e convins ca e absolut necesara si ca va avea impactul dorit. In cazul de fata, replica era (catre fiul sau): Mi-as dori sa fiu asemenea antilopelor: sa te las sa alergi singur cu turma sau sa mori. Keitel nu intelegea ce legatura au antilopele africane cu afectiunea aproape tiranica pe care personajul i-o poarta fiului sau. Silverman l-a convins ca puii de antilopa abia nascuti, daca nu sunt in stare sa alerge cu turma, sunt lasati sa moara. Desigur Keitel nu a fost prea incantat de analogie, considerand ca fraza e potrivita doar pentru Discovery Chanel, dar i-a facut o favoare si a rostit-o totusi. De cate ori ma uit la film, zambesc la replica asta: peste toate cele, Harvey mi-a daruit replica cu antilopele.
