Comentarii Comentează
  • blackmore
    pe 13 Mai 2019 14:17
    Un film care putea fi mai bun , mai realist si nu atat de propagandist , daca nu isi bagau americanii coada in el
  • lili22
    pe 22 Februarie 2015 06:48
    Nu pot sa cred ca un film atat de interesant a fost vazut de 50 de cinefili, mai ales ca are un subiect despre care toata lumea stie cate ceva,Garcia Bernal a jucat exceptional.
  • pe 07 Septembrie 2013 12:16
    [...] satiric şi cu un titlu copleşit de negativitate, No rămâne un film pozitiv, atât ca subiect, dar mai ales ca limbaj cinematografic. Trist [...]
  • alin.cristian
    pe 22 Iulie 2013 13:22
    Nu a fost rău, mă asșteptam însă la altceva. Totuși, filmul este pus în lumina unor realități deosebit de interesante, din punct de vedere istoric, dar mai ales social. Merită văzut.
  • cosmin_kedii
    pe 21 Iulie 2013 18:31
    Pablo Larrain abordează un subiect dificil: dictatura lui Pinochet ,,în 1988,, ... Discută acest subiect pe ecran si reușește să facă un film mare: artistic, frumos si amuzant
  • xerses
    pe 07 Iulie 2013 12:29
    Un film bun de urmarit pentru cei interesati de cum se "faureste" istoria unui popor la un moment dat.
  • Vegetarian
    pe 05 Iunie 2013 01:50
    Se poate skimba un dictator intro tara democratica si fara atentate politice , incitari la violente etc , ca in filmu asta . Dar nu si fara apeluri telefonice noaptea , cu amenintari la adresa copiilor opozantilor , nu si fara ridicarea sotiiei de catre politie de fatza cu sotul , pumni in stomac pe strada la o demonstratie ilegala , cu posibile consecinte grave in viitor etc ..
    . . . Dictatorii se bucura de sprijinul femeilor casnice si a tinerilor care nu voteaza !? O femeie casnica din filmu asta se lasa greu convinsa sa voteze impotriva celor care au torturat vreo 39.000 de chilieni , au ucis cateva sute , au alungat 200.000 de cetateni .. Sau femeile casnice in public se declara sustinatoare a celor de la putere , dae voteaza impotriva lor in cabina de vot !?
  • mihaelatb
    pe 28 Ianuarie 2013 19:59
    Este povestea unui popor care si-a asumat responsabilitatea sa spuna : Nu.
    Gael Bernal, joaca foarte bine rolul unui realizator de reclame comerciale, care este solicitat sa gandeasca campania televizata de rasturnare a dictaturii.
    Si el o gandeste ca un mesaj pozitiv. Campania No va trebui sa genereze bucurie.
    Asa ca va avea de luptat cu cei mai in varsta care cred ca a trata aceasta tema in acest mod este o batjocura adusa suferintei indurate de popor.
    Este relevanta si reclama la care lucra René Saavedra, atunci cand este solicitat pentru a realiza „marketing- ul ” campaniei : No!
    Este vorba de o reclama la un nou tip de cola : Free!
    Povestea trecerii de la dictatura la democratie este foarte plastic realizata.
    Regizorul refuza sa foloseasca camerele digitale, asa cum insusi a declarat
    Sa filmez cu camere digitale ar fi generat o distanta imaginara fata de epoca. Era importanta aceasta fuziune si acum revazand materialul filmat, nu-ti dai seama care este al nostru si care este documentarul televiziunii, din acei ani.
    Emotionante sunt si mesajele de adeziune transmise de americani, prin intermediul actorilor Christopher Reeve, Jane Fonda , Richard Dreyfuss.
    Nu stiu daca va castiga sau nu Oscarul, dar cert este un film politic de vazut.