Văd în fața ochilor părul blond și frumos al lui Koichiro Hasegawa și frumusețea inocentă și îndrăzneață totodată a lui Natsume. Ei înoată pe sub apă și dragostea li se citește în ochi. El se scufundă în adânc, spunându-i astfel că e gata să moară pentru EA. Se lasă să coboare și mai ADÂNC, să VADĂ dacă EA îl lasă să se ÎNECE. NATSUME nu se lasă păcălită de APE sau de lipsa ei de experiență și îl salvează pe Koichiro. Se iubesc frumos și vorbesc aceeași limbă. Ce film frumos și ce limbaj simplu acest limbaj al iubirii. Cadrele curg și sugestivul vorbește despre puterea iubirii prin simbolurile arhicunoscute. Să ne scufundăm și să înotăm adânc în IUBIRE.
P.S. De ce regizoarea acestui film a ales să umbrească acest film cu o încercare de viol, numai ea știe. Întrebarea care se pune e următoarea: frumusețea ca ATARE poate să inducă un ASTFEL de impuls, sau impulsul există fără doar și poate, dincolo de frumusețe?
P.S. De ce regizoarea acestui film a ales să umbrească acest film cu o încercare de viol, numai ea știe. Întrebarea care se pune e următoarea: frumusețea ca ATARE poate să inducă un ASTFEL de impuls, sau impulsul există fără doar și poate, dincolo de frumusețe?