Obsession (1943)

Eu nu știu de ce Obsesie, cine de cine era obsedat? Sau Obsesia era libertatea, dorința de a ieși de sub incidența banilor, societății, justiției? Cred doar că Visconti a fost un regizor mare, și deși nu am citit Poștașul suna întotdeauna de două ori, cred că a făcut un film bun. Actorii erau talentați în adevăratul sens al cuvântului talent. Gesturile, mimica ne arată că Visconti a știut cum să dea indicații fiecăruia. Un film care trebuie văzut măcar odată în viață. Nu știu dacă filmul a fost produs într-o casă de filme, de tipul Cinecita, dacă scenele au fost făcute în stradă, din nou avem de-a face cu un regizor care a știut cum să-și pună fiecare actor la momentul potrivit : un vânzător de înghețată, o tarabă de unde cumperi legume, iar dacă toate acestea s-au produs într-un decor, felicitări celui care le-a făcut. Un film de cinci stele. Eu doar regret calitatea înregistrării care a ajuns la noi și sper să existe cineva căruia să-i pese de film și să-l repare într-un laborator destinat acestei lucrări.

Daca ma gandesc in ce an a fost facut, e chiar bun.................

Ossessione a fost imediat interzis de guvernul fascist al lui Mussolini pentru care ideea de film se rezuma la propagandă sau povești idilice și ajunge în sălile cinematografelor abia după război. Filmul este povestea tragică de dragoste dintre un vagabond și soţia unui hangiu de undeva din marginea Italiei, prizonieri într-o lume promiscuă, tânjind după libertate. Parcă fără voia lor planurile le reușesc, dar eliberarea se va dovedi o cufundare în minciună, teamă și în final crimă.

Nu e un film grozav (cel putin dupa standardele lui Visconti), dar e de admirat curajul cineastului de a pune pe pelicula imaginea unei Italii sarace, lipsite de repere, in vremea lui Mussolini.

o poveste de dragoste foarte frumoasă și tragică, care este atât de bine exprimata Ambii jucători au chimie evidenta in film