Aceeași porcărie...partea 3 a. Subiectele de genul ăsta,trebuie puse în filme de benzi desenate... Păcat de distribuție.
user-5c3bc058f3f8f
pe 21 Iulie 2021 20:34
Un film care jignește inteligența spectatorului!
anonymous.618949fb55833
pe 17 Februarie 2019 23:15
Comentariu șters
Xander11
pe 02 Septembrie 2018 23:39
Mai bine nu. Nu e comedie. O hotie bine pusa la punct si nimic altceva. Nu am schitat nici un zambet, de ras nici atat.
carmen_angelus_romila
pe 25 August 2018 09:31
A treia buna realizare facuta pe tema jafului din aceasta serie, in care ii regasim, pe langa multi altii, pe celebrii actori George Clooney, Matt Damon s Brad Pitt.
AlexandruDragosStegaru
pe 27 Ianuarie 2016 18:41
Nu sunt în măsură să îi acord o notă, pentru că nu sunt un critic, ci doar categorisesc filmele și serialele pe care le urmăresc în plăcut/neplăcut. Fiecare film/serial are povestea sa și nu le poți compara, pentru că au diferite teme. Pe acesta îl încadrez la plăcut. Cele 10 stele pe care le acord sunt pentru că îmi place, la cele care nu-mi plac acordând o stea.
narcisson
pe 06 August 2015 20:59
Per total, o trilogie buna spre foarte buna. Distributie exceptionala, prestatii bune ale unora dintre actori sau excelente ale altora. Peisaje frumoase, actiune captivanta in toate cele trei filme, plus cateva momente de comedie pura. Este cu siguranta o trilogie care merita timpul alocat. Nota mea pentru intreaga serie este 7,5 iar pentru acest ultim film este 7-Bun.
andystarx
pe 06 Mai 2015 01:45
Pacat de distributia excelenta,pentru ca nu ar fi trebuit sa mai urmeze si aceasta continuare ! Mai plictisitor decat prima parte si chiar a 2 a,de vazut doar pentru fanii francizei !
diz3lgirl
pe 12 Ianuarie 2015 18:43
o serie de filme foarte reusite, si care mi-ar fi placut sa mai continue. exceptional!
Get0dac
pe 13 Ianuarie 2014 13:29
Partea a treia .....ocupa locul doi ca valoare, in seria Ocean. Dupa fiasco-ul numit Ocean 12, Steven Soderbergh insistand nu face rau, dar din pacate nici bine.
Aceasta parte a treia nu aduce absolut nimic nou fata de celelalte. Ramanem totusi cu placerea vizionarii unui film ce are ca cireasa pe tort, prestatia lui Al Pacino.
Nu avea rost sa mai continue Soderbergh si bine a facut ca s-a oprit.
Infinity
pe 28 Septembrie 2013 14:37
O trilogie foarte complexa, dinamica, amuzanta, "planuita" si plina de actori consacrati. Foarte buna si aceasta ultima parte, la fel ca celelalte. Merita vazuta.
Spikos
pe 05 Iunie 2013 17:46
O trilogie care putea fi concentrata intr-un singur episod , ar fi avut doar de castigat , asa , regret acasasta dilutie , pe acesta il vezi doar pentru cele doua anterioare .
Iulidesprefilme
pe 23 Martie 2013 14:45
Dacă în film joacă un actor ca Andy Garcia, cred că merită văzut...
cosmin742000
pe 15 Februarie 2013 13:42
Pitbull zice o razbunare ce n-a vazut Las Vegasul , eu zic o prostie cum rar mi-a fost dat sa vad,.Eu nu ma uit la filmele din ziua de azi pt ca joaca niste "vedete" de carton in ele ,.
deadlord
pe 18 Ianuarie 2013 17:09
Un film bun, dar nu prea. Oricum mi-a placut.............
mihaelatb
pe 26 Decembrie 2012 03:17
din punctul meu de vedere cel mai slab din toate. Actiunea destul de neverosimila, plimbatul unui monstru de utilaj prin mijlocul unui Las Vegas...daca filmul era produs de baietii de dincolo de granita, am fi zis ca e telenovelistic. Cel mai tare moment, "sensibilitatea" aratata de Danny, la vizionarea emisiunii lui Oprah. parca era Peggy Bundy in Married... with Children.
Andrei.Ciprian
pe 07 Decembrie 2012 17:13
Numai dupa distributie acest film merita 10:)).Nu este de nivelul lui Ocean 11(care este cel mai bun film din serie) dar este peste Ocean 12.Are un scenariu foarte bun,esterelaxant,bine realizat,nu te plictisesti nici macar o secunda si te binedispune.Merita vazut!
SANDA45
pe 08 Noiembrie 2012 15:27
Un film bun,putin plictisitor,cu o distributiei grea.
alex_il_fenomeno
pe 04 Septembrie 2012 19:04
nu este deloc un film rau , avand un ritm excelent si cateva momente la care chiar nu te astepti , si fiind la fel ca primele doua lansate in trecut . dar totusi e normal sa ai mari asteptari de la o asemenea distributie cu actori care nici nu mai au nevoie de prezentari ! povestile sunt captivante , insa pana la un punct , iar metodele si planificarile excelente , astfel incat te atrage mai pe toata durata sa si nu simti cele doua ore pe care le ai de trecut . il recomand spre o vizionare .
chiba_florin
pe 28 August 2012 22:07
un film interesant ... si cam atat
coloreaza situatiile comice, pacat ca sunt cam putine
una peste alta chiar reusit
radu3455
pe 10 August 2012 12:52
pot spune ca aceasta ultima parte se ridica la nivelul primeia,merita vazut iar finalul e unul foarte bun nota 10
cosmin_kedii
pe 09 Aprilie 2012 15:47
A fost aproape la fel de bun ca primul, şi de zece ori mai bun decât a doua. George Clooney, Brad Pitt, Matt Damon, Andy Garcia, şi multi alti au dat o performanta uimitoare din nou
emy_sinaia
pe 03 Martie 2012 13:23
La fel de bun ca prima parte, m-a captivat si are faze haioase, merita vazut si partea aceasta, partea nefericita fiind ellen barkin .
MNarcis
pe 12 Noiembrie 2011 22:24
La fel de bun ca prima parte, m-a captivat si are si faze haioase merita vazut si partea aceasta!
elmedico
pe 09 August 2011 17:38
Ma asteptam la un film adevarat, din pacate toata seria asta este foarte slaba!
dany_ptc
pe 06 August 2011 14:11
O poveste despre razbunare si dreptate. Mi-a placut si ingeniozitatea de care dau dovada hotii.
Crist11
pe 06 Iulie 2011 17:22
Nu inteleg cum producatorul Steven a reusit sa puna intr-un singur film atatia actori, cei mai buni actori...Jos palaria.
catasmile17
pe 25 Aprilie 2011 23:12
un film foarte frumos !!!!!!!!!!!!
merita vazut !!!!!!!
la fel ca si celelalte !!!!!!!
FuckOffn1
pe 09 Februarie 2011 05:27
dupa ce am vazut 11 m-am intrebat de ce AG si nu AP? in 13 am inteles de ce.
faza de la inceputul filmului este geniala. toti actorii sunt impecabili pana si MD se achita cu brio de sarcinile impuse de personaj.
filmul este bun, daca ar fi tinut-o totusi cu aceiasi "bascalie" ca in 12 ar fi fost cu siguranta si mai bun, si daca avea totusi si prezenta/e feminina/e de marca si coloana sonora ceva mai buna clar il incadram la capodopera... asa se alege cu un 8.
cu siguranta recomand.
zeki
pe 07 Februarie 2011 18:55
filmul este facut foarte bine , numai actori buni .... mi-a placut foarte mult , merita vazut ....
tyby007
pe 23 Decembrie 2010 15:26
Chiar daca nu s-a ridicat la nivelul primului film merita vazut
Pitbull
pe 12 Decembrie 2010 00:41
O răzbunare ce n-a văzut... Las Vegas-ul - Ocean's Thirteen
N-aş vrea, dar trebuie. N-am încotro. Sunt nevoit. Deşi am mai folosit recent, în analizele filmelor The Prestige şi The Illusionist, rapeluri la celebrul The Sting al lui George Roy Hill, este inevitabilă revenirea la cea mai celebră "Ţeapă" (mai degrabă decât Cacealma - vezi şi versiunea franceză: L'Arnaque, cum pe bună dreptate preciza Romulus Vulpescu) din istoria cinematografului. Dar, ca să nu mă repet, vă invit să meditaţi şi la alte titluri de referinţă ale genului - bunăoară Le Cerveau, de Gérard Oury, Sept hommes d'or, al lui Marco Vicario, neuitatul How to Steal a Million, al titanului Wiliam Wyler, simontemplarianul The Fiction Makers, de Roy Ward Baker, Diamonds, de Menahem Golan, sau numeroase episoade cu subiect similar din Mission: Impossible (întâmplător, în România, serialul s-a lansat cu acea misiune în care trimiteau mâţu' dresat pe puntea suspendată să fure colierul) - sau, de ce nu, tot prin acea perioadă, serialul de bandă desenată Les Aristocrates, din Pif Gadget. Toate fac parte din acelaşi gen: povestiri cu "misiuni imposibile" (de obicei, furturi) îndeplinite de câte o echipă heteroclită, amuzantă, compusă din personalităţi distincte şi tensiuni interne creatoare, şi care chiar şi când dă cu stângu-n dreptu', tot ceas merge.
În siajul acestui onorabil gen de entertainment pur vine şi serialul Ocean's... care, din păcate, dă şi el cu stângu-n dreptu', da' decât ceas, merge mai mult clepsidră - adică, tot cu capu-n jos.
Primul episod, Ocean's 11, fusese un exerciţiu onorabil, completat oarecum acceptabil de Ocean's Twelve - că rămăseseră niscai cozi de peşte la sfârşit. Dar, vorba neamţului, "alle gutte dinge sind drei" (adică "toate lucrurile... aşa, sunt trei"), deci a trebuit musai să scoată şi trechela - care, sărmana, trechelită rău fiind, îşi trechelizează trechelia mai ceva ca trechineloza - nu, că asta era cu "tri"... în fine.
Paraponul pleacă de la scenariu, care e inutil de încâlcit. Va să zică, marele rechin al cazinourilor, Willie Bank (Al Pacino), îl nenoroceşte pe concurentul său Reuben Tishkoff (Elliott Gould). De ce? De chichi - mai bine zis: 1) fiindcă poate; 2) ca să avem un film. Aşa că Danny Ocean (acelaşi George Clooney) îşi adună gaşca veselă şi pun la cale o răzbunare ce n-a văzut... Las Vegas-ul. Şi asta-i ceea ce vom vedea în film.
Primele secvenţe abundă în vorbărie, încercând să ne explice cam 10% din ce s-a întâmplat cu Bank şi Tishkoff. Multe elipse, jargon financiar şi de business, contări pe "las-că lumea ştie", deci pricepem doar vreo 3%. În continuare, când Ocean şi ai lui îşi încep pregătirile, procedeul se repetă - de data asta, ţinându-ne în ceaţă pe principiul "las' c-o să vedeţi voi!" Foarte frumos, oricine ştie că e interzis ca într-un film, roman, etc., să-ţi arăţi toată mâna de la început - dar întâiul sfert ale acestui 13 Oceanic e atât de confuz, încât când în sfârşit începi să te lămureşti cam ce mişcă şi încotro, e cam prea târziu: te-a pierdut, ca spectator. De unde acum ar fi trebuit să tragem aer în piept şi să ne zicem: "Mamăăă, ia să vedem ce-o să se-ntâmple!", mai degrabă cugetăm: "Aha. Bine. Păi... să vedem..." (Asta-mi aminteşte comentariul cuiva despre The Fountain a lui Aronoffsky, în sensul că, în prima jumătate a filmului, te tot întrebi: "Ce se-ntâmpl-aicea, dom'le?", iar în a doua îţi tot spui: "A, da.")
Ei, şi de la acest început stufos (şi trenaaant, maică, pic de haz şi pic de nerv!) se trage toată boala filmului - care comite un păcat de neiertat pentru genul respectiv, al "misiunilor imposibile": marşează strict pe cartea spectacolului (oricum îndoielnic), eludând complet mecanismele logice ale acţiunii. Păi, Brian şi David, dragilor (Koppelman şi Levien, ăia cu scenariul), şi Steven (Soderbergh, ăla cu regia - şi cu imaginea, că noi suntem policalificaţi!), nu merge aşa! Nu merge să imaginaţi o însăilătură vagă şi aproximativă de mişmaşuri, matrapazlâcuri şi machiaverlâcuri, lăsată doar în linii mari şi punctată pe ici pe colo cu câte-un momenţel din funcţionarea complicatei maşinării, pe ideea că spectatorul o să umple el golurile, că-i băiat bun. Spectatorul nu-i băiat bun, spectatorul e un aparat psihologic pe care dacă nu-l respecţi, îl pierzi. Amintiţi-vă cum mergeau acele incredibile ceasornice ale lui Jim Phelps (Peter Graves), ale lui Simon Dermott (Peter O'Toole), ale inegalabililor Henry Gondorff şi Johnny Hooker (Newman şi Redford). Acolo era evident că fiecare ţeapă era gândită până-n cele mai mici amănunte, iar elementele alese spre explicitare se articulau atât de precis şi sclipitor, încât elipsele se completau de la sine, şi nu-ţi mai rămânea decât să sufli: "Phiuuu... Bă-ccce le-a dat prin minte!" Aici, intriga e confuză, cacealmalele scârţâie, subploturile abundă (cretinoid de inutil - şi lipsit de imaginaţie - cel cu fabrica din Mexic unde se prepară plasticul pentru zaruri), dramaturgia se târăşte, iar regia e conştiincioasă şi atât - şi complet lipsită de har. Soderbergh ăsta filmează... băi nene, de zici că-l doare burta! Nu ştiu dac-a văzut cum plimba Scorsese camera peste jetoane, rulete, cărţi, jackpoturi şi toate cele în Casino, să zicem că da - da' vorba aia: şi la ce i-a folosit? (Şi dacă tot suntem la Soderbergh, el semnează şi imaginea, cu pseudonimu-i "Peter Andrews"; frumos că se vrea filmmaker total, da' ce se vede pe peliculă e un kitsch total - acelaşi ghiveci de culori suprasaturate, ceruri sinilii, lampadare super-portocalii, rochii roşii de zici că-i Carrie White cu găleata de sânge vărsată pe ea - aşa că vă-nchipuiţi ce se-ntâmplă cu plastica filmului când intrăm în cazinou, care-i un univers kitsch prin definiţie. Jalea de pe lume!)
Culmea - singurul fir al tramei care poate fi urmărit cap-coadă e şi cel mai redundant: povestea inspectorului hotelier căruia şmecheraşii noştri îi asigură un sejur de infern la Bank. Ca să nu mai spun că diverse scamatorii, pe lângă că-s tautologice, mai sunt marcate şi de puericultură - ăsta, puerilitate - ca de pildă seismograful de hohă împins sub nasul lui Bank în cel mai neverosimil mod, pentru a fi pus apoi la loc de cinste în cabinet - pentru că are-n el cameră de monitorizare! Adică, las-o jos că gâgâie! (Ca să nu mă repet.)
De fapt, secvenţa asta e simptomatică - pentru că filmul ni-l prezentase din start pe Bank ca pe un tip invincibil, nu numai putred de bogat, dar şi impenetrabil cu tot cu fortăreaţa lui. Or, pe tot parcursul acţiunii marele baştan reacţionează fix ca ultimul ageamiu, iar amicii noştri intră ca-n brânză - sau, că rog, ca-n caşcaval, pentru că aproape fiecare truc dă greş, aşa că ei aplică "planul B", şi-atuncea merge. A, şi încă o chestie: cam la fiecare componentă a misiunii, expertul de resort declară solemn: "N-o să meargă în veci!", echipa insistă: "Hai te rugăm!", el se înduplecă, "Okay, daţi-mi un laptop", şi peste cinci minute: "Gata, aşa o facem!" Nici când ne jucam de-a hoţii şi vardiştii, în spatele blocului, acu' patruj de ani, nu eram chiar atât de tâmpiţi.
Probabil aţi dedus deja că pe lista de păcate a celor Treispce Oceanici se înscrie la loc de cinste şi supralicitarea. Adică ei vor să-l... (începe cu f) nu doar pe-o direcţie, nu pe două, ci pe vreo patru, cinci în acelaşi timp - şi le merge, dom'le! Le merge!
Altă belea, să vezi şi să nu crezi, e Al Pacino - într-unul dintre cele mai negândite contre-emploiuri din viaţa lui. A fost el Milton (Milton... adică Dracul), a fost Frank Slade, a fost Vincent Hanna (ca să alegem doar unele roluri vag apropiate de Bank, tipologic, caracteriologic şi temperamental), dar aici nu rimează nici de frică. Practic, nu intră deloc în rezonanţă cu armonicele celorlalte personaje - în speţă, ale celor treişpe care-i fac limba cravată. Rămâne exterior, convenţional, fals pân-la Dumnezeu. Dacă tot voiau un superstar superheavy în rolul supernegativ, puteau să comande şi ei un Nicholson, un Tommy Lee Jones, un Gheorghe Dinică, ceva - nu pe Pacino!
Altfel, restul băieţilor sunt de comitet. Clooney, Pitt, Damon & Co. sunt simpatici, joacă-n doru' lelii, mai mult bucuroşi că iar s-au întâlnit decât cu gându' la personaje, aşa că afişul e asigurat. O să dea buluc destulă lume.
Şi, ca să fim drepţi, o să zâmbească. De vreo patru, cinci ori... hai şase.
21 iunie, 2007, 05:15-06:11
Bucureşti, România
cetateanu
pe 02 Noiembrie 2010 16:24
In cea de-a treia parte a francizei banda de profesionisti a lui Danny Ocean este pregatita sa riste mai mult ca oricand pentru a pune mana pe o suma fabuloasa de bani. Intr-o rasturnare spectaculoasa de situatie, Ocean se asociaza cu Terry Benedict, cel caruia in prima parte ii “suflase” si banii, si iubita, pentru a-l trage pe sfoara pe Willie Banks, un alt “Dumnezeu” al casinourilor din Las Vegas.
psihologu
pe 19 August 2010 11:04
ritmat, nu ai timp să te plictiseşti, acţiunea fiind captivantă, iar cele 2 ore trec pe nesimţite. Scenariul e cel mai reuşit din toate cele trei filme, distribuţia de excepţie, cu mari plusuri pentru Don Cheadle şi George Clooney. Totuşi parcă era nevoie de o prezenţă feminină mai savuroasă decât Ellen Barkin. E unul dintre cele mai reuşite filme ale verii şi cel mai bun din serie. Merită văzut.
clauditza_pasaj
pe 09 Iulie 2010 13:30
o reusita la fel ca si celelate din serie super faine :x
sik54
pe 18 Septembrie 2009 23:18
foarte frumos,actorii joaca cu o naturalete extraordinara si cu mult umor rece,e un film care trebuie vazut macar pentru distribuitie,dar si scenariul e interesant
c3z4r
pe 23 Martie 2009 16:54
O noua portie de film bun ne este oferita .Distributia remarcabila povestea filmului are si umor si actiune si suspans si personajele sunt inteligente si placute,oare cum ar putea sa iti displaca un astfel de film? Personal mi-au placut toate cele 3 ecranizari "Ocean" si le-am urmarit cu placere ,le-am luat ca pe o portie de adevarata relaxare am ramas cu un gand bun dupa vizionarea acestui gen de film.Comparatii pot exista dar atunci cat se realizeaza ceva de calitate mai conteaza cu ce se aseamana? Il recomand pentru ca sunt sigur ca va binedispune si va fi urmarit cu placere.
Dragosh02
pe 09 Septembrie 2008 03:20
da...destul de asemanator cu Italian Job.Nu e genial filmul,da...e bunicel.Trebuie urmarit in primu rand pt distributia fantastica pe care o are.Si ideea pe care o prezinta e frumoasa,numai k in timpu filmului trebuie sa iti amintesti k e doar un film.
pe 01 Decembrie 2007 20:37
Filmul este genial,,,de fapt toata seria este geniala ! 5 stele *****
pe 02 Iulie 2007 16:35
Pot sa spun ca este filmul anului pana acum!!! Actiunea filmului te tzine cu sufletul la gura!!! Chiar nu sti ce se va intampla in secunda urmatoare!!!Cat despre jocul actorilor n-am ce comenta: EXCELENT!!!Mult peste primele 2 filme ale seriei
pe 01 Iulie 2007 23:40
Toate seriile m-au impresionat!! Ultima parte in schimb merge!! Ar fi mai fain daca ar semana mai mult cu "The italian job"! De la mine primeste 3 stele!!
pe 26 Iunie 2007 18:04
N-am vazut primele serii,dupa ce-am vazut-o pe aceasta nici nu sunt prea nerabdator.Sunt mare fan Al Pacino,de aceea am aterizat in sala.Multi actori valorosi dar un scenariu neinteresant si o regie neasteptat de adormitoare,cam astea ar fi concluziile.Il recomand doar fanilor neconditionati ai actorilor de pe ecran.Pentru cei care vor un film despre cazinouri,mai bine sa vada sau sa revada capodopera lui Scorsese.Iar Al Pacino merita revazut in "Parfum de femeie",cu Ocean doar cresterea financiara ramane importanta.
pe 11 Iunie 2007 13:42
punctaj maxim pt trailer...
pacat ca Romania e cu mult in urma celorlalti, si primeste multe filme bune dupa ce acestea au facut mari furori in alte parti.
si mai rau sa stai in Iasi... de la Bucuresti pana aci face un film si juma de an :))
pe 04 Aprilie 2007 19:32
sper sa fie la fel de tare ca si celelalte "Ocean`s"...:D
pe 17 Ianuarie 2007 14:22
abia astept sa apara si eu cred si este cel mai asteptat film in 2007...
Aceasta parte a treia nu aduce absolut nimic nou fata de celelalte. Ramanem totusi cu placerea vizionarii unui film ce are ca cireasa pe tort, prestatia lui Al Pacino.
Nu avea rost sa mai continue Soderbergh si bine a facut ca s-a oprit.
coloreaza situatiile comice, pacat ca sunt cam putine
una peste alta chiar reusit
merita vazut !!!!!!!
la fel ca si celelalte !!!!!!!
faza de la inceputul filmului este geniala. toti actorii sunt impecabili pana si MD se achita cu brio de sarcinile impuse de personaj.
filmul este bun, daca ar fi tinut-o totusi cu aceiasi "bascalie" ca in 12 ar fi fost cu siguranta si mai bun, si daca avea totusi si prezenta/e feminina/e de marca si coloana sonora ceva mai buna clar il incadram la capodopera... asa se alege cu un 8.
cu siguranta recomand.
N-aş vrea, dar trebuie. N-am încotro. Sunt nevoit. Deşi am mai folosit recent, în analizele filmelor The Prestige şi The Illusionist, rapeluri la celebrul The Sting al lui George Roy Hill, este inevitabilă revenirea la cea mai celebră "Ţeapă" (mai degrabă decât Cacealma - vezi şi versiunea franceză: L'Arnaque, cum pe bună dreptate preciza Romulus Vulpescu) din istoria cinematografului. Dar, ca să nu mă repet, vă invit să meditaţi şi la alte titluri de referinţă ale genului - bunăoară Le Cerveau, de Gérard Oury, Sept hommes d'or, al lui Marco Vicario, neuitatul How to Steal a Million, al titanului Wiliam Wyler, simontemplarianul The Fiction Makers, de Roy Ward Baker, Diamonds, de Menahem Golan, sau numeroase episoade cu subiect similar din Mission: Impossible (întâmplător, în România, serialul s-a lansat cu acea misiune în care trimiteau mâţu' dresat pe puntea suspendată să fure colierul) - sau, de ce nu, tot prin acea perioadă, serialul de bandă desenată Les Aristocrates, din Pif Gadget. Toate fac parte din acelaşi gen: povestiri cu "misiuni imposibile" (de obicei, furturi) îndeplinite de câte o echipă heteroclită, amuzantă, compusă din personalităţi distincte şi tensiuni interne creatoare, şi care chiar şi când dă cu stângu-n dreptu', tot ceas merge.
În siajul acestui onorabil gen de entertainment pur vine şi serialul Ocean's... care, din păcate, dă şi el cu stângu-n dreptu', da' decât ceas, merge mai mult clepsidră - adică, tot cu capu-n jos.
Primul episod, Ocean's 11, fusese un exerciţiu onorabil, completat oarecum acceptabil de Ocean's Twelve - că rămăseseră niscai cozi de peşte la sfârşit. Dar, vorba neamţului, "alle gutte dinge sind drei" (adică "toate lucrurile... aşa, sunt trei"), deci a trebuit musai să scoată şi trechela - care, sărmana, trechelită rău fiind, îşi trechelizează trechelia mai ceva ca trechineloza - nu, că asta era cu "tri"... în fine.
Paraponul pleacă de la scenariu, care e inutil de încâlcit. Va să zică, marele rechin al cazinourilor, Willie Bank (Al Pacino), îl nenoroceşte pe concurentul său Reuben Tishkoff (Elliott Gould). De ce? De chichi - mai bine zis: 1) fiindcă poate; 2) ca să avem un film. Aşa că Danny Ocean (acelaşi George Clooney) îşi adună gaşca veselă şi pun la cale o răzbunare ce n-a văzut... Las Vegas-ul. Şi asta-i ceea ce vom vedea în film.
Primele secvenţe abundă în vorbărie, încercând să ne explice cam 10% din ce s-a întâmplat cu Bank şi Tishkoff. Multe elipse, jargon financiar şi de business, contări pe "las-că lumea ştie", deci pricepem doar vreo 3%. În continuare, când Ocean şi ai lui îşi încep pregătirile, procedeul se repetă - de data asta, ţinându-ne în ceaţă pe principiul "las' c-o să vedeţi voi!" Foarte frumos, oricine ştie că e interzis ca într-un film, roman, etc., să-ţi arăţi toată mâna de la început - dar întâiul sfert ale acestui 13 Oceanic e atât de confuz, încât când în sfârşit începi să te lămureşti cam ce mişcă şi încotro, e cam prea târziu: te-a pierdut, ca spectator. De unde acum ar fi trebuit să tragem aer în piept şi să ne zicem: "Mamăăă, ia să vedem ce-o să se-ntâmple!", mai degrabă cugetăm: "Aha. Bine. Păi... să vedem..." (Asta-mi aminteşte comentariul cuiva despre The Fountain a lui Aronoffsky, în sensul că, în prima jumătate a filmului, te tot întrebi: "Ce se-ntâmpl-aicea, dom'le?", iar în a doua îţi tot spui: "A, da.")
Ei, şi de la acest început stufos (şi trenaaant, maică, pic de haz şi pic de nerv!) se trage toată boala filmului - care comite un păcat de neiertat pentru genul respectiv, al "misiunilor imposibile": marşează strict pe cartea spectacolului (oricum îndoielnic), eludând complet mecanismele logice ale acţiunii. Păi, Brian şi David, dragilor (Koppelman şi Levien, ăia cu scenariul), şi Steven (Soderbergh, ăla cu regia - şi cu imaginea, că noi suntem policalificaţi!), nu merge aşa! Nu merge să imaginaţi o însăilătură vagă şi aproximativă de mişmaşuri, matrapazlâcuri şi machiaverlâcuri, lăsată doar în linii mari şi punctată pe ici pe colo cu câte-un momenţel din funcţionarea complicatei maşinării, pe ideea că spectatorul o să umple el golurile, că-i băiat bun. Spectatorul nu-i băiat bun, spectatorul e un aparat psihologic pe care dacă nu-l respecţi, îl pierzi. Amintiţi-vă cum mergeau acele incredibile ceasornice ale lui Jim Phelps (Peter Graves), ale lui Simon Dermott (Peter O'Toole), ale inegalabililor Henry Gondorff şi Johnny Hooker (Newman şi Redford). Acolo era evident că fiecare ţeapă era gândită până-n cele mai mici amănunte, iar elementele alese spre explicitare se articulau atât de precis şi sclipitor, încât elipsele se completau de la sine, şi nu-ţi mai rămânea decât să sufli: "Phiuuu... Bă-ccce le-a dat prin minte!" Aici, intriga e confuză, cacealmalele scârţâie, subploturile abundă (cretinoid de inutil - şi lipsit de imaginaţie - cel cu fabrica din Mexic unde se prepară plasticul pentru zaruri), dramaturgia se târăşte, iar regia e conştiincioasă şi atât - şi complet lipsită de har. Soderbergh ăsta filmează... băi nene, de zici că-l doare burta! Nu ştiu dac-a văzut cum plimba Scorsese camera peste jetoane, rulete, cărţi, jackpoturi şi toate cele în Casino, să zicem că da - da' vorba aia: şi la ce i-a folosit? (Şi dacă tot suntem la Soderbergh, el semnează şi imaginea, cu pseudonimu-i "Peter Andrews"; frumos că se vrea filmmaker total, da' ce se vede pe peliculă e un kitsch total - acelaşi ghiveci de culori suprasaturate, ceruri sinilii, lampadare super-portocalii, rochii roşii de zici că-i Carrie White cu găleata de sânge vărsată pe ea - aşa că vă-nchipuiţi ce se-ntâmplă cu plastica filmului când intrăm în cazinou, care-i un univers kitsch prin definiţie. Jalea de pe lume!)
Culmea - singurul fir al tramei care poate fi urmărit cap-coadă e şi cel mai redundant: povestea inspectorului hotelier căruia şmecheraşii noştri îi asigură un sejur de infern la Bank. Ca să nu mai spun că diverse scamatorii, pe lângă că-s tautologice, mai sunt marcate şi de puericultură - ăsta, puerilitate - ca de pildă seismograful de hohă împins sub nasul lui Bank în cel mai neverosimil mod, pentru a fi pus apoi la loc de cinste în cabinet - pentru că are-n el cameră de monitorizare! Adică, las-o jos că gâgâie! (Ca să nu mă repet.)
De fapt, secvenţa asta e simptomatică - pentru că filmul ni-l prezentase din start pe Bank ca pe un tip invincibil, nu numai putred de bogat, dar şi impenetrabil cu tot cu fortăreaţa lui. Or, pe tot parcursul acţiunii marele baştan reacţionează fix ca ultimul ageamiu, iar amicii noştri intră ca-n brânză - sau, că rog, ca-n caşcaval, pentru că aproape fiecare truc dă greş, aşa că ei aplică "planul B", şi-atuncea merge. A, şi încă o chestie: cam la fiecare componentă a misiunii, expertul de resort declară solemn: "N-o să meargă în veci!", echipa insistă: "Hai te rugăm!", el se înduplecă, "Okay, daţi-mi un laptop", şi peste cinci minute: "Gata, aşa o facem!" Nici când ne jucam de-a hoţii şi vardiştii, în spatele blocului, acu' patruj de ani, nu eram chiar atât de tâmpiţi.
Probabil aţi dedus deja că pe lista de păcate a celor Treispce Oceanici se înscrie la loc de cinste şi supralicitarea. Adică ei vor să-l... (începe cu f) nu doar pe-o direcţie, nu pe două, ci pe vreo patru, cinci în acelaşi timp - şi le merge, dom'le! Le merge!
Altă belea, să vezi şi să nu crezi, e Al Pacino - într-unul dintre cele mai negândite contre-emploiuri din viaţa lui. A fost el Milton (Milton... adică Dracul), a fost Frank Slade, a fost Vincent Hanna (ca să alegem doar unele roluri vag apropiate de Bank, tipologic, caracteriologic şi temperamental), dar aici nu rimează nici de frică. Practic, nu intră deloc în rezonanţă cu armonicele celorlalte personaje - în speţă, ale celor treişpe care-i fac limba cravată. Rămâne exterior, convenţional, fals pân-la Dumnezeu. Dacă tot voiau un superstar superheavy în rolul supernegativ, puteau să comande şi ei un Nicholson, un Tommy Lee Jones, un Gheorghe Dinică, ceva - nu pe Pacino!
Altfel, restul băieţilor sunt de comitet. Clooney, Pitt, Damon & Co. sunt simpatici, joacă-n doru' lelii, mai mult bucuroşi că iar s-au întâlnit decât cu gându' la personaje, aşa că afişul e asigurat. O să dea buluc destulă lume.
Şi, ca să fim drepţi, o să zâmbească. De vreo patru, cinci ori... hai şase.
21 iunie, 2007, 05:15-06:11
Bucureşti, România
pacat ca Romania e cu mult in urma celorlalti, si primeste multe filme bune dupa ce acestea au facut mari furori in alte parti.
si mai rau sa stai in Iasi... de la Bucuresti pana aci face un film si juma de an :))