Noi n -am avut norocul să ne ,,invadeze”americanii!
Dacă nu în 1945-46,măcar in 1975-80!
Chiar dacă acum nu e foarte bine în IRAK,nu mai este tirania unei familii ,diabolice ,asupra întregului popor.
Numai cine a trăit în dictatură ,poate înțelege!
Faptele făcute de membrii familiei lui Sadam Hussein,pot fi comparate doar cu ororile hitleriști lor din lagărele de concentrare.
Orice dictatură trebuie înlăturată,din afară,deoarece în interiorul țării,populația nu are cum,că mijloacele de opresiune sunt în mâna tiranului și a adepților lui.
Că de aceea se numește,,dictatură “!
Noi am simțit pe pielea noastră cum e să trăiești în dictatură și nimeni,din exterior,să nu te ajute.
Dictaturile,care nu sunt respinse de comunitatea internațională,sunt foarte periculoase,deoarece le pot da și altora idei (vezi Trump care vrea să,,ia”Canada și un teritoriu autonom din Danemarca,indiferent prin ce mijloace.Apropierea ,prea lungă și prea strânsă de dictatorul Putin,i-a deschis apetitul pentru dictatură)
ioanaa_ioana
pe 08 Martie 2025 22:22
Razboiul din Irak a fost opera unei coalitii formata din mai mult de zece state.
Greu de crezut ca seriviile a zece state nu au stiut ca planurile lor vor fi expuse in presa.
Eu nu mai cred ca cineva vrea sa stim si noi
Intr-o lume plina de jocuri.
Ca si film da, este un film bun.
Deceoare
pe 06 Ianuarie 2025 23:38
Mai sunt pe lume oameni onești cu coloană vertebrală și mai ales cu conștiință.
Dumnezeu îi ajută.
gbanescu
pe 05 Martie 2023 21:03
Cine a vazut “Fair Game” al lui Doug Liman, cu Naomi Watts si Sean Penn, nu are cum sa nu sesizeze similitudinea situatiilor (reale!) ecranizate in cele doua filme.
Cu putin timp inainte de invazia americanilor si aliatiilor lor in Irak din 2003, doua femei, ambele incadrate in structuri de informatii si securitate occidentale, una in GCHQ – un fel de NSA britanic (“Official Secrets”), alta, de cealalta parte a Atlanticului, in CIA (“Fair Game”), intra in posesia unor date potrivit carora motivatia de incepere a razboiului (“Saddam Hussein intentioneaza sa produca arme de distrugere in masa”) este o facatura menita sa convinga ONU sa adopte o rezolutie de condamnare a Irakului si de aprobare a unei interventii armate in aceasta tara. Mai mult, membrii Consiliului de Securitate al ONU care ar fi avut dubii ori retineri in a vota aceasta rezolutie urmau sa fie persuadati (a se citi ‘constransi’ prin mijloace specifice structurilor informativ-operative sau, mai pe scurtatura, ‘santajati’) sa achieseze la planul americanilor si britanicilor.
Ambele femei, in urma unor procese de constiinta devastatoare, decid sa faca publice datele si informatiile in posesia carora au intrat. Implicatiile acestui demers asupra vietilor lor personale si profesionale sunt majore si ireversibile.
Declaratia lui Katharine Gun, personajul principal din “Official Secrets”, este mai mult decat elcoventa: “Governments change. I work for the British people. I gather intelligence so that the government can protect the British people. I do not gather intelligence so that the government can lie to the British people.”
Urmarea a fost ca (,) Consiliul de Securitate al ONU nu a mai votat rezolutia in favoarea inceperii razboiului in Irak.
Asa, si? – ar zice unii, pe buna dreptate! Americanii si britanicii au intrat oricum in Irak, chiar si fara aprobarea ONU. Rezultatul a fost ca nu au gasit nici urma de arme de distrugere in masa, dar Irakul a fost facut praf si este praf si acum, dupa 20 de ani.
lavara_laiarna
pe 04 Decembrie 2020 20:08
Nimic surprinzător întro lume plină de minciuni. .și interese.
_xXx_
pe 24 Octombrie 2020 14:43
Obligatoriu de văzut! Asta ca să vedeți cum se fac jocurile...:)
hacman_mihaela
pe 13 Octombrie 2020 00:08
M-a impresionat foarte mult jocul actorilor din acest fim...nu a fost facut nici un gest in pllus nici o vorba in plus.Din pacate astea sunt adevaruri care se intampla si din pacate asta se intampla iar si iar...Trebuie sa alegem sa nu credm tot ce ni se serveste pe tava de mas-media ...trebuie verificat si culmea cine are posibilitati mai mari decat aceeasi mas media dar neaservita oficialilor, o mas-media in care jurnalismul de investigatie isi face treaba bine, fara miscoloante ...doar cu adevaruri. Nu e potrivit pentru cei ce au preferinte micute doar filme de un anumit nivel....Pacat de oamenii morti in razboiul provocat de americani pe minciuni sfruntate...si de soldatii morti acolo degeaba sa indeplineasca ideile belicoase ale unor IRESPONSABILI ca aia nu sunt oameni politici!
benhack
pe 19 August 2020 07:02
Foarte bun! Pe mine m a impresionat: fapt real bine documentat, bine relatat și redat , semnificativ si eroic. Cineva scria ca nu l a emoționat de loc, cred că e din cealaltă echipa. Daca ma hotărăsc să l mai văd odată cred că i voi mări nota.
L am revăzut și i am mărit nota ....Excepțional redată o crudă realitate contemporană. Keira nu dezminte excepțional intră în rol.
lili22
pe 17 Iulie 2020 13:21
Distributia e buna , dar filmul nu provoaca nicio emotie.
george_nicolau
pe 21 Martie 2020 19:01
Un film in care descoperim mecanismele prin care marile puteri se folosesc de informatii pe care le rastålmåcesc iar apoi le folosesc pt a-si justifica actiunile,politice-militare. Neapårat de våzut!!
user-5e1e43db7e241
pe 15 Ianuarie 2020 00:58
Cine a facut acest scurt rezumat nu are nici un pic de profesionalism! Nu e vorba de nici o sora medicala,
ci despre un translator, Katharine Gun, care lucreaza pentru un serviciu secret de informatii britanic.
Ea nu decide sa dezvaluie o informatie "top secret" dupa invazia din Irak, ci INAINTE,
tocmai cu speranta ca poate acest razboi nu va incepe.
Filmul se bazeaza pe un caz real si dezvaluie de fapt un caz de "coruptie morala",
in care SUA si Anglia vor sa determine unele state membre ale ONU sa voteze in favoarea invaziei in Irak.
estera_lucica
pe 14 Noiembrie 2019 22:14
Film despre aflarea adevarului ...nu despre ce for unii as face dupa marea lor putere
edina_rusen
pe 10 Noiembrie 2019 01:06
Un film foarte bun ce merita vizionat si poate putin meditat asupra asa ziselor ''adevaruri'' care ne sunt prezentate.
Dacă nu în 1945-46,măcar in 1975-80!
Chiar dacă acum nu e foarte bine în IRAK,nu mai este tirania unei familii ,diabolice ,asupra întregului popor.
Numai cine a trăit în dictatură ,poate înțelege!
Faptele făcute de membrii familiei lui Sadam Hussein,pot fi comparate doar cu ororile hitleriști lor din lagărele de concentrare.
Orice dictatură trebuie înlăturată,din afară,deoarece în interiorul țării,populația nu are cum,că mijloacele de opresiune sunt în mâna tiranului și a adepților lui.
Că de aceea se numește,,dictatură “!
Noi am simțit pe pielea noastră cum e să trăiești în dictatură și nimeni,din exterior,să nu te ajute.
Dictaturile,care nu sunt respinse de comunitatea internațională,sunt foarte periculoase,deoarece le pot da și altora idei (vezi Trump care vrea să,,ia”Canada și un teritoriu autonom din Danemarca,indiferent prin ce mijloace.Apropierea ,prea lungă și prea strânsă de dictatorul Putin,i-a deschis apetitul pentru dictatură)
Greu de crezut ca seriviile a zece state nu au stiut ca planurile lor vor fi expuse in presa.
Eu nu mai cred ca cineva vrea sa stim si noi
Intr-o lume plina de jocuri.
Ca si film da, este un film bun.
Dumnezeu îi ajută.
Cu putin timp inainte de invazia americanilor si aliatiilor lor in Irak din 2003, doua femei, ambele incadrate in structuri de informatii si securitate occidentale, una in GCHQ – un fel de NSA britanic (“Official Secrets”), alta, de cealalta parte a Atlanticului, in CIA (“Fair Game”), intra in posesia unor date potrivit carora motivatia de incepere a razboiului (“Saddam Hussein intentioneaza sa produca arme de distrugere in masa”) este o facatura menita sa convinga ONU sa adopte o rezolutie de condamnare a Irakului si de aprobare a unei interventii armate in aceasta tara. Mai mult, membrii Consiliului de Securitate al ONU care ar fi avut dubii ori retineri in a vota aceasta rezolutie urmau sa fie persuadati (a se citi ‘constransi’ prin mijloace specifice structurilor informativ-operative sau, mai pe scurtatura, ‘santajati’) sa achieseze la planul americanilor si britanicilor.
Ambele femei, in urma unor procese de constiinta devastatoare, decid sa faca publice datele si informatiile in posesia carora au intrat. Implicatiile acestui demers asupra vietilor lor personale si profesionale sunt majore si ireversibile.
Declaratia lui Katharine Gun, personajul principal din “Official Secrets”, este mai mult decat elcoventa: “Governments change. I work for the British people. I gather intelligence so that the government can protect the British people. I do not gather intelligence so that the government can lie to the British people.”
Urmarea a fost ca (,) Consiliul de Securitate al ONU nu a mai votat rezolutia in favoarea inceperii razboiului in Irak.
Asa, si? – ar zice unii, pe buna dreptate! Americanii si britanicii au intrat oricum in Irak, chiar si fara aprobarea ONU. Rezultatul a fost ca nu au gasit nici urma de arme de distrugere in masa, dar Irakul a fost facut praf si este praf si acum, dupa 20 de ani.
L am revăzut și i am mărit nota ....Excepțional redată o crudă realitate contemporană. Keira nu dezminte excepțional intră în rol.
ci despre un translator, Katharine Gun, care lucreaza pentru un serviciu secret de informatii britanic.
Ea nu decide sa dezvaluie o informatie "top secret" dupa invazia din Irak, ci INAINTE,
tocmai cu speranta ca poate acest razboi nu va incepe.
Filmul se bazeaza pe un caz real si dezvaluie de fapt un caz de "coruptie morala",
in care SUA si Anglia vor sa determine unele state membre ale ONU sa voteze in favoarea invaziei in Irak.