De-a lungul vieţii sale, Cezar Mititelu nu a deţinut niciun fel de proprietate. A refuzat să fie vreodată angajat, considerând că munca plătită este un fel de “corupţie”. În ochii autorităţilor comuniste, a fost întotdeauna un “parazit social” şi drept consecinţă a fost urmărit toată viaţa de Securitate şi trimis la închisoare de două ori. Pentru un grup de oameni însă, Cezar Mititelu a fost un dascăl, un purtător de lumină într-o lume îngropată în minciuni şi ignoranţă. Pentru adepţii săi, acest om a fost dovada că o viaţă trăită în libertate deplină era cu adevărat posibilă. Cu o singură condiţie: să poţi rupe plasa de minciuni şi ipocrizie creată de “lumea modernă” şi să începi căutarea umanităţii adevărate care stă ascunsă în fiecare dintre noi.