Un film extraordinar. O drama din timpul primului război mondial.
matew10
pe 06 Ianuarie 2023 10:17
Ecranizarea este destul de buna. Un film totuși incomplet, se trece prea repede peste punctul final. Daca sunteți curioși, in ecranizarea romanului lui Camil Petrescu:"Ultima noapte de dragoste" (1980), realizata de Sergiu Nicolaescu găsiți finalul care trebuia sa apară in Pădurea Spânzuraților scrisa de Rebreanu și ecranizata de Ciulei.
user-5c9f8c2e87074
pe 07 Noiembrie 2021 03:02
Extraordinar redat impasul moral ,filosofic și existential al personajului principal extrem de complex și formidabil jucat de Rebengiuc. Regie magnifica și coloana sonora disonanta cu paroxisme ce te înfioară care au urmărit trăirile intense ale lui Bologa. Minunat!
user-60a29c526bb7a
pe 06 Noiembrie 2021 12:08
Pfff....incep așa....deci am citi cartea acum sincer vreo 12 ani...de vreo "n" ori....fabulos!sincer este mare diferență între cum citești cartea și filmul in sine....antologică poveste....mie și jena să îmi dau cu părerea despre aceasta poveste adevărată și care scrie aici un om care este prea mic să vb despre niște adevărați eroi....eroi....nu păpușari de azi din parlament....filmul este ok dar sincer va spun eram in autogara mendez Alvaro(pt cunoscători!!!)și citeam aceasta carte și plingeam....no coment !prefer cartea că este mai la sentiment!film bun dar concluzia este că suntem putini care nu neam("vindut")tara....unde draku' mai este patriotismul azi la.noi?ooo da la politruci!nota 9 pt film nota 10 pt o poveste care merita macar o bucată din viața noastră să meditam....
lili22
pe 30 Noiembrie 2018 08:09
L-am vazut de cateva ori si il consider unul din marile filme romanesti.Ce distributie si ce regie!
Fara. Liviu Ciulei acest film nu ar fi fost realizat vreodata.
carmen_angelus_romila
pe 11 August 2018 21:01
O adaptare cinematografica de exceptie al unui roman binecunoscut, pur romaneasca si avandul in prin plan pe marele actor Victor Rebengiuc.
cezarika57
pe 01 Iulie 2018 10:03
Ecranizarea romanului omonim a lui Liviu Rebreanu si filmul de debut al Marianei Mihut. Multi ani a fost sigurul film romanesc premiat la Cannes
cezarika21
pe 31 Ianuarie 2016 16:15
”Pădurea spânzuraţilor” este inclus aproape în unanimitate în topul primelor 10 filme românești din toate timpurile, fiind considerat de multă o lume o capodoperă. Fără a-mi dori să fac o opinie separată, consider că filmul trebuie analizat separat de opera literară ca o creație de sine stătătoare, ce păstrează liniile de forță ale romanului pe care le îmbogățește potrivit sensibilității creatoare a cineaștilor.
Scenariul lui Titus Popovici rescrie acțiunea din romanul lui Liviu Rebreanu, modificând motivația principală a hotărârilor personajului de la convingerile religioase (în roman) la dobândirea conștiinței de neam. Scenaristul elimină aproape complet componenta religioasă a lui Apostol Bologa care-i aduce în suflet iubirea față de toți oamenii și dorința de a refuza traiul într-o lume imperfectă și lipsită de Dumnezeu.
În ambele cazuri, scopul este unul antirăzboinic. Incertitudinile patetice ale personajului sunt demolate de privirea senină a morții de către condamnat, de discuțiile filozofice cu Müller și cu Klapka și de lumina puternică a proiectorului care sparge întunericul și convingerile militariste ale lui Bologa, producând o trezire a conștiinței.
Contribuția regizorală a lui Liviu Ciulei impresionează prin simbolismul imaginilor și prin ciclicitatea acțiunii. Se poate spune fără a greși că secvențele de început (spânzurarea lui Svoboda) și cele de final (arestarea lui Bologa și ”cina cea de taină” luată în tăcere) sunt cele mai reușite, fiind lucrate cu o artă unică în cinematografia românească. Metaforele abundă pe parcursul filmului: Roza Jánosi aduce sugestia coruperii valorilor morale și a degradării sentimentelor, Marta este imaginea frivolității și a trivialității, în timp ce Ilona simbolizează puritatea sufletească și devotamentul creștin.
”Pădurea spânzuraților” este în esență povestea regăsirii unei conștiințe. Ideea principală care se reține din acest film este cea a mizeriei și suferinței aduse de război. Oamenii par să se scufunde într-un noroi interminabil din care nu mai pot să scape, singura posibilitate de a ieși cu sufletul curat fiind doar moartea.
cosmin742000
pe 28 Februarie 2013 02:12
Una dintre cele mai bune ecranizari romanesti........
madarita
pe 19 Ianuarie 2013 20:32
film romanesc ce merita vazut..
Citind in prealabil si romanul, actiunea devine chiar mai interesanta, intriganta..
Iulidesprefilme
pe 21 Noiembrie 2012 19:44
Destinul lui Apostol Bologa este universal, filmul este o dezbatere pe tema războiului injust, Victor Rebengiuc a fost o alegere fericită, Liviu Ciulei s-a remarcat la Cannes pentru regie.
xerses
pe 08 Mai 2012 22:08
Un film remarcabil, pe care l-as revedea oricand cu mare interes.
ciprian34
pe 03 Mai 2012 23:19
Un film care dupa parerea mea e departe de a fi cel mai bun film romanesc cum il considera unii desi a luat un premiu important,
elmedico
pe 08 Decembrie 2011 01:20
Un film senzational, si ne gandim ca a fost facut in 1965. Capodopera!
chiba_florin
pe 06 Decembrie 2011 19:47
O capodopera marca LIVIU CIULEI
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!!!!
frodo_b
pe 18 Martie 2011 15:18
”Pădurea spînzuraților” este în primul rînd o dramă cu elementele unui film de război și nu invers. Chiar și acțiunea se petrece mai mult în interiorul personajelor iar războiul e folosit doar ca un fundal care însă are o acțiune psihologică asupra tuturor și a fiecărui în parte. Acțiunea se petrece în timpul primului război mondial, pe frontul român. Filmul de fapt ca și cartea a avut o mare rezonanța în sfera cinematografică și respectiv in cea literară datorită profunzimii trăirilor sufletești dar și a descrierii împrejurimilor în care se desfășoară acțiunea. Pînă a trece direct la comentarea filmului aș dori să evidențiez lucrul efectuat de către regizor și de către cameraman. În primul rînd regizorul (Liviu Ciulei) care chiar și în condițiile totalitarismului care își impunea ideologiile sale, a reușit să filmeze un lungmetraj puternic la nivelul cărții scrise de Liviu Rebreanu. Și întradevăr filmul a fost nominalizat la Cannes în 1965, pentru premiul de cel mai bun film (Palme d`Or) și pentru cel mai bun regizor. Filmul nu a luat premiul principal, însă Liviu Ciulei sa bucurat de atenție din partea juriului de la Cannes care la premiat cu titlul de cel mai bun regizor al Europei din anul 1965. Acest eveniment merită cel puțin atenție deoarece a ridicat nivelul filmului românesc cu cîteva trepte mai sus, fiind primul premiu important primit din istoria cinematografiei românești de la formarea sa, iar Liviu Ciulei a mai fost și unul din actorii principali din film (căpitanul Klapka). Al doilea punct foarte puternic din punct de vedere tehnic este lucrul cameramanului. Posibil că am văzut puține filme vechi însă ma impresionat unghiurile din care sa filmat filmul, mișcările și racursurile camerei, și chiar mi s-au întipărit unele efecte cum ar fi coborîrea camerei in mișcare sau momentele deplasărilor din afară, camera mișcînduse într-un mod foarte curgător. Toate aceste efecte sunt interesante căci ne ajută să credem în ceea ce se pentrece pe ecran.
Primul Război Mondial. 1914-1918. O dezbinare complectă a popoarelor, o învălmășeală în care s-au pierdut întregi popoare în luptele cu sine însuși. În aceste împrejurări îl prindem pe Apostol Bologa (Victor Rebengiuc) un tînăr locotenent al armatelor Austro-Ungare. De fapt războiul el la început în calitate de voluntar care intrînd de bunăvoie la război dorea să-și arate vitejia (care de fapt era o lașitate) față de cunoscuți și față de logodnica sa Marta (Mariana Mihuț). Ajungînd pe ”frontul italian” în Galiția a dat dovadă de un curaj plauzibil repede înaintînd pe scara ierarhic-militară, și în gradul de locotenent ajunge pe ”frontul românesc” unde se și petrec evenimentele. Dorind să-și arate loialitatea față de conducere, condamnă un dezertir (de origine ceha – sublocotenentul Svoboda) la moarte prin spînzurare. Avîntul său orgolios nu l-a impus să înțeleagă de la început motivele ce l-au făcut pe Svoboda (în cehă svoboda înseamnă libertate) să dezerteze. Frămîntările sale sufletești însă cu mare succes a reușit să le declanșeze nou venitul căpitanul Klapka (Liviu Ciulei) deasemenea ceh de origine. Odată ce lupta interioară a fost declanșată ea nu a mai fost oprită iar încercările slabe ale lui Apostol de a-și găsi o scuză întru fapta săvîrșită, alterează permanent spre poziția fermă a sa că este vinovat și ceea ce-i mai important că trebuie să-și repare greșeala. Personajul Apostol Bologa trece prin neputința de a schimba ceva iar simțul vinovăției îl chinuie covîrșitor, stările de apatie preschimbîndu-se în stări nervoase și chiar paranoidale. Mai toarnă benzină în foc și soldatul Johan Maria Muller (Emmerich Schaffer) care în cadrul filmului ar reprezenta glasul conștiinței lui Apostol Bologa. Întradevăr Muller exprima niște idei corecte de care se temeau însă toți pe timpul imperiului dualist Austro-Ungar, și aceste idei pe care Apostol nu era în stare să își recunoască sie însuși i-a schimbat complect pilonii pe care se sprijinea ideologia vieții sale. Într-un sfîrșit el (Apostol) înțelege insignifianța evenimentelor ce se întîmpau în jurul său, non-sensul războiului (mai ales a războiului ce nu viza interese naționale de apărare ci interese de cotropire) și se hotărăște să evadeze... Este prins... Închis... Condamnat... Spînzurat... Timpul nu a stat pe loc, sa învîrtit pe spirală cu un nivel mai sus acuzatorul, luînd locul ”vinovatului”. Filmul este o dramă a sufletului. A lui Apostol Bologa. Al căpitanului Klapka care avea mustrări din cauza că nu a fost cu colegii săi cînd acei au fost condamnați la moarte. Al lui Muller care a întrat în nemila conducerii. În sfîrșit o dramă a unui întreg popor care a fost simbolic reprezentat de către 12 țărani care doar au dorit să-și prelucreze pămînturile și au fost spînzurați în pădure. Dramă a tuturor. Însemnătatea războiului constă în crearea unei speranțe că după dînsul va fi o lume mai nouă, mai bună. Însă pentru a ajunge la o astfel de viață posibil e nevoie să trecem prin torturi.
Filmul m-a impresionat deși nu pot să-i pun o notă extrem de mare deoarece nici odată ecranizările nu vor fi mai bune ca cartea. Însă nivelul de apogeu în cinematografia română atins anume de acest film merită atenție și aplauze furtunoase. Încă un amănunt care însă puțin are de a face cu filmul este faptul că romanul ”Pădurea spînzuraților” este unul biografic printr-o astfel de situație trecînd și fratele lui Liviu Rebreanu, Emil. Acest fapt ne mai demonstrează încă odată că nimic nu se compară cu realitatea crudă a vieții. A vieții asupra căreia noi suntem stăpîni dar în același rînd și sclavi.
mihaelatb
pe 11 Octombrie 2010 10:02
cand doua talente se intalnesc din ciocnire nu poate iesi decat ...o lumina! este cazul lui Rebengiuc si Ciulei. Prezenta si recompensarea la Cannes, vin ca un firesc! Pe vremea aceea filmele nu se rusinau sa ia numele cartii (vezi Felix si Otilia, Blestemul pamantului, etc) nu vi se pare ca filmul are un aer de... "Procesul " lui Kafka ?!
dani9305
pe 24 Septembrie 2010 18:43
de ce sa ma obosesc sa scriu zeci de randuri cand pot zicea doar atat ...SUPERB !!!!
psihologu
pe 13 August 2010 16:43
Cu siguranta un film de top 5 al cinematografiei romanesti, si numai pentru simplul motiv ca e primul (si cam singurul pana la 4-3-2-ul lui Mungiu) film romanesc ce a obtinut un premiu important la un festival important (Palm d'or pentru regie). Singura lui parte proasta e ca nu a scapat de impregnarea cu elemente specifice ideologiei comuniste. Bine, altele au suferit mult mai rau, chiar se poate spune ca "Padurea spanzuratilor" a fost privilegiata de soarta, pentru ca, pe de alta parte nici nu se putea face rabat radical de la directiile trasate de Rebreanu in roman. Dar care sunt aceste elemente comuniste? Este vorba de translatia vizibila dinspre mentalitatile expuse de Rebreanu pentru situatia transilvanenilor la 1914-1918, inspre mentalitatea de la 1964 (anul aparitiei filmului) fata de acest fenomen. Apostol Bologa apare mult mai transant in film decat in carte in ceea ce priveste ratiunea dezertarii. Dialogurile in general sunt sporite cu o doza de patetism de o factura specifica nationalismului anilor 60 de la noi. E adevarat ca multi soldati ardeleni au dezeratat trecand muntii, dar muuult mai multi au ramas fideli juramantului militar. Dezertarea nu era chestiune simpla. In film ea nu este tratata simplist, dar simplificata este. Orientarea vadit nationalista a lui Rebreanu, care isi pierduse fratele in razboi (tema ce a stat la baza cartii) parca nu a fost suficienta. Tusele au trebuit ingrosate in film.
AS-ANA
pe 14 Mai 2010 22:54
o drama nam citit cartea deci nu ma pot exprima... orcum sfarsitul a fost trist..si cam rapid...
evaleriu28
pe 13 Aprilie 2010 11:19
Ar fi bine sa apara pe DVD .Desigur ca-l voi achizitiona ,eu fiind un adept al filmelor romanesti , de preferinta cele cu continut istoric.
Mikala
pe 18 Iunie 2009 15:54
Mi-a placut foarte mult cartea , dar filmul nu l-am vazut .
pe 03 Februarie 2007 20:08
In speranta ca editorii de DVD de pe piata romaneasca se vor maturiza, un review al DVD-ului "Padurea spanzuratilor" editat recent de "Real Video"
- - -
Nu este o exagerare faptul de a spune ca absolut nici un efort nu a fost investit de catre Real Video in editarea acestui DVD.
Sursa: banda analogica
Calitatea transferului: proasta
Remastered: nu
Proportii originale: da
Materiale suplimentare (bonus): nu
Subtitluri optionale: nu
Nota: 2/5
Calitatea imaginii este mediocra. Nu e vorba de un transfer direct de pe film; a fost reciclata exact aceeasi sursa analogica (usor de recunoscut datorita particularitatilor sale tehnice), o banda veche, folosita de mai multi ani incoace si de catre TVR la difuzarea acestui film pe undele sale.
Elementele de film dupa care banda analogica in chestiune a fost inregistrata sunt in sine de proasta calitate; nu par de prima generatie, aparent copii dupa copii, uzate, prost cadrate si prost expuse in mai multe scene.
Transferul pe banda analogica este la randul sau prost, suferind probleme prezente in mai multe astfel de transferuri vechi efectuate pentru TVR si aparent reluate de catre Real Video, cum ar fi deteriorarea imaginii prin aliasing (la scanare) si interlacing, probleme agravate si de decalarea pe verticala a campurilor interlaced (campurile pare respectiv impare sunt decalate cu doua scan-lines) distorsionand imaginea chiar dupa aplicarea oricarui procedeu de deinterlacing.
In concluzie, calitatea acestui DVD este cel mult comparabila sau inferioara fata de ceea ce se difuzeaza pe posturile romanesti si nu justifica cumpararea sa.
La un pret superior mediei preturilor DVD in occident, sau comparabil cu preturile DVD autohtone de referinta (ex. "Filantropica" de la ProVideo - transfer impecabil, subtitluri, materiale suplimentare interesante cum ar fi interview-uri), ar fi fost de asteptat un tratament atent al acestui film de colectie - mai ales ca DVD-ul se mandreste pe coperta cu sloganul "Colectie editata de Centrul National al Cinematografiei".
nume
pe 10 Decembrie 2004 00:58
"Ar trebui sa fie inregistrat pe DVD sau VCD pentru distribuirea la Ambasadelor Romaniei in vederea promovarii culturii romanesti in strainatate"
mdea...poate le trimitem si miorita , ceva luceafar si altele.
De 40 de ani ne tot laudam cu filmul asta... pt. ca e printre putinele valoroase. trist....
emanuel
pe 02 Februarie 2004 13:26
Ceilalti actori din film ii gasesti dand click pe butonul distributie (dreapta).
pe 31 Ianuarie 2004 11:30
Se pare ca sint mari probleme in banca de data privind distributia. Rolul principal: Victor Rebenciuc. Lista celor omisi e mult mai lunga. Gyorgy Kovacs, Marian Mihut etc.etc.
Dan Gerose
pe 15 Ianuarie 2004 12:50
Nu zau ? L-ai vazut ?
pe 15 Ianuarie 2004 03:53
Ar trebui sa fie inregistrat pe DVD sau VCD pentru distribuirea la Ambasadelor Romaniei in vederea promovarii culturii romanesti in strainatate.
Fara. Liviu Ciulei acest film nu ar fi fost realizat vreodata.
Scenariul lui Titus Popovici rescrie acțiunea din romanul lui Liviu Rebreanu, modificând motivația principală a hotărârilor personajului de la convingerile religioase (în roman) la dobândirea conștiinței de neam. Scenaristul elimină aproape complet componenta religioasă a lui Apostol Bologa care-i aduce în suflet iubirea față de toți oamenii și dorința de a refuza traiul într-o lume imperfectă și lipsită de Dumnezeu.
În ambele cazuri, scopul este unul antirăzboinic. Incertitudinile patetice ale personajului sunt demolate de privirea senină a morții de către condamnat, de discuțiile filozofice cu Müller și cu Klapka și de lumina puternică a proiectorului care sparge întunericul și convingerile militariste ale lui Bologa, producând o trezire a conștiinței.
Contribuția regizorală a lui Liviu Ciulei impresionează prin simbolismul imaginilor și prin ciclicitatea acțiunii. Se poate spune fără a greși că secvențele de început (spânzurarea lui Svoboda) și cele de final (arestarea lui Bologa și ”cina cea de taină” luată în tăcere) sunt cele mai reușite, fiind lucrate cu o artă unică în cinematografia românească. Metaforele abundă pe parcursul filmului: Roza Jánosi aduce sugestia coruperii valorilor morale și a degradării sentimentelor, Marta este imaginea frivolității și a trivialității, în timp ce Ilona simbolizează puritatea sufletească și devotamentul creștin.
”Pădurea spânzuraților” este în esență povestea regăsirii unei conștiințe. Ideea principală care se reține din acest film este cea a mizeriei și suferinței aduse de război. Oamenii par să se scufunde într-un noroi interminabil din care nu mai pot să scape, singura posibilitate de a ieși cu sufletul curat fiind doar moartea.
Citind in prealabil si romanul, actiunea devine chiar mai interesanta, intriganta..
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!!!!
Primul Război Mondial. 1914-1918. O dezbinare complectă a popoarelor, o învălmășeală în care s-au pierdut întregi popoare în luptele cu sine însuși. În aceste împrejurări îl prindem pe Apostol Bologa (Victor Rebengiuc) un tînăr locotenent al armatelor Austro-Ungare. De fapt războiul el la început în calitate de voluntar care intrînd de bunăvoie la război dorea să-și arate vitejia (care de fapt era o lașitate) față de cunoscuți și față de logodnica sa Marta (Mariana Mihuț). Ajungînd pe ”frontul italian” în Galiția a dat dovadă de un curaj plauzibil repede înaintînd pe scara ierarhic-militară, și în gradul de locotenent ajunge pe ”frontul românesc” unde se și petrec evenimentele. Dorind să-și arate loialitatea față de conducere, condamnă un dezertir (de origine ceha – sublocotenentul Svoboda) la moarte prin spînzurare. Avîntul său orgolios nu l-a impus să înțeleagă de la început motivele ce l-au făcut pe Svoboda (în cehă svoboda înseamnă libertate) să dezerteze. Frămîntările sale sufletești însă cu mare succes a reușit să le declanșeze nou venitul căpitanul Klapka (Liviu Ciulei) deasemenea ceh de origine. Odată ce lupta interioară a fost declanșată ea nu a mai fost oprită iar încercările slabe ale lui Apostol de a-și găsi o scuză întru fapta săvîrșită, alterează permanent spre poziția fermă a sa că este vinovat și ceea ce-i mai important că trebuie să-și repare greșeala. Personajul Apostol Bologa trece prin neputința de a schimba ceva iar simțul vinovăției îl chinuie covîrșitor, stările de apatie preschimbîndu-se în stări nervoase și chiar paranoidale. Mai toarnă benzină în foc și soldatul Johan Maria Muller (Emmerich Schaffer) care în cadrul filmului ar reprezenta glasul conștiinței lui Apostol Bologa. Întradevăr Muller exprima niște idei corecte de care se temeau însă toți pe timpul imperiului dualist Austro-Ungar, și aceste idei pe care Apostol nu era în stare să își recunoască sie însuși i-a schimbat complect pilonii pe care se sprijinea ideologia vieții sale. Într-un sfîrșit el (Apostol) înțelege insignifianța evenimentelor ce se întîmpau în jurul său, non-sensul războiului (mai ales a războiului ce nu viza interese naționale de apărare ci interese de cotropire) și se hotărăște să evadeze... Este prins... Închis... Condamnat... Spînzurat... Timpul nu a stat pe loc, sa învîrtit pe spirală cu un nivel mai sus acuzatorul, luînd locul ”vinovatului”. Filmul este o dramă a sufletului. A lui Apostol Bologa. Al căpitanului Klapka care avea mustrări din cauza că nu a fost cu colegii săi cînd acei au fost condamnați la moarte. Al lui Muller care a întrat în nemila conducerii. În sfîrșit o dramă a unui întreg popor care a fost simbolic reprezentat de către 12 țărani care doar au dorit să-și prelucreze pămînturile și au fost spînzurați în pădure. Dramă a tuturor. Însemnătatea războiului constă în crearea unei speranțe că după dînsul va fi o lume mai nouă, mai bună. Însă pentru a ajunge la o astfel de viață posibil e nevoie să trecem prin torturi.
Filmul m-a impresionat deși nu pot să-i pun o notă extrem de mare deoarece nici odată ecranizările nu vor fi mai bune ca cartea. Însă nivelul de apogeu în cinematografia română atins anume de acest film merită atenție și aplauze furtunoase. Încă un amănunt care însă puțin are de a face cu filmul este faptul că romanul ”Pădurea spînzuraților” este unul biografic printr-o astfel de situație trecînd și fratele lui Liviu Rebreanu, Emil. Acest fapt ne mai demonstrează încă odată că nimic nu se compară cu realitatea crudă a vieții. A vieții asupra căreia noi suntem stăpîni dar în același rînd și sclavi.
- - -
Nu este o exagerare faptul de a spune ca absolut nici un efort nu a fost investit de catre Real Video in editarea acestui DVD.
Sursa: banda analogica
Calitatea transferului: proasta
Remastered: nu
Proportii originale: da
Materiale suplimentare (bonus): nu
Subtitluri optionale: nu
Nota: 2/5
Calitatea imaginii este mediocra. Nu e vorba de un transfer direct de pe film; a fost reciclata exact aceeasi sursa analogica (usor de recunoscut datorita particularitatilor sale tehnice), o banda veche, folosita de mai multi ani incoace si de catre TVR la difuzarea acestui film pe undele sale.
Elementele de film dupa care banda analogica in chestiune a fost inregistrata sunt in sine de proasta calitate; nu par de prima generatie, aparent copii dupa copii, uzate, prost cadrate si prost expuse in mai multe scene.
Transferul pe banda analogica este la randul sau prost, suferind probleme prezente in mai multe astfel de transferuri vechi efectuate pentru TVR si aparent reluate de catre Real Video, cum ar fi deteriorarea imaginii prin aliasing (la scanare) si interlacing, probleme agravate si de decalarea pe verticala a campurilor interlaced (campurile pare respectiv impare sunt decalate cu doua scan-lines) distorsionand imaginea chiar dupa aplicarea oricarui procedeu de deinterlacing.
In concluzie, calitatea acestui DVD este cel mult comparabila sau inferioara fata de ceea ce se difuzeaza pe posturile romanesti si nu justifica cumpararea sa.
La un pret superior mediei preturilor DVD in occident, sau comparabil cu preturile DVD autohtone de referinta (ex. "Filantropica" de la ProVideo - transfer impecabil, subtitluri, materiale suplimentare interesante cum ar fi interview-uri), ar fi fost de asteptat un tratament atent al acestui film de colectie - mai ales ca DVD-ul se mandreste pe coperta cu sloganul "Colectie editata de Centrul National al Cinematografiei".
mdea...poate le trimitem si miorita , ceva luceafar si altele.
De 40 de ani ne tot laudam cu filmul asta... pt. ca e printre putinele valoroase. trist....