Paperhouse (1988)

Este un film care are destule elemente din universul copilăriei (”childish”, cum ar spune britanicii), dar nu vă aşteptaţi să fie o ”poveste cu acadele”. Dimpotrivă, e mai mult dramă/thriller/mister, cu toate ingredientele, având la bază povestea unei fetiţe care se refugiază într-o lume imaginară - care însă, paradoxal, prinde viaţă, şi o face chiar într-un mod înfricoşător. E o peliculă încărcată de tensiune - sublimată însă uneori prin prezentarea peisajelor naturale şi prin revenirile fetiţei în ”lumea reală”. La sfârşit, m-am gândit chiar la un final alternativ care, poate, ar fi explicat mai bine coşmarurile fetiţei, dar nu insist pe el. Oricum, e o peliculă emoţionantă şi bine realizată, iar muzica e şi ea una deosebită. Şi are o notă aparte, care o diferenţiază de cele ”de duzină”.

acest film este mai greu de digerat. Mai ales muzica .... E plictisitor, neinteresant, fata joacă tare. Am ghicit intențiile, dar nu se întâmplă nimic este total fals, arogant și zadar.