Un oraș cu parc, cu pod, cu străzi. O uzină. Un bloc de nefamiliști. O noapte la discotecă. Doi prieteni, mai apropiați ca frații, care muncesc împreună, stau în aceeași cameră, cântă împreună. Unul - delicat, inimă largă, generos și timid, celalalt - cu o carismă specială, irezistibil, diferit de alții. Primul se îndrăgostește fără speranță de o femeie care își crește singură copilul. Celălalt pare să se îndrăgostească de o tânără frumoasă, până când se îndrăgostește de iubita prietenului, iar aceasta îi răspunde cu aceeași dragoste. El continuă să le iubească pe amândouă, pentru că în fiecare vede altceva. Unde se termină adevărul și începe minciuna? Unde se termină prietenia și începe dragostea? Și, mai ales, în fuga după fericire, totul este permis?
Cu detașare și ironie, pe fondul muzicii lui Adrian Enescu și al jocului eroilor filmului, Dan Pița reușește să construiască, pentru prima dată în filmul românesc, o veridică și pasionantă poveste în mediul muncitoresc, în care tinerii au păcate și preocupări extraprofesionale.