Mie mi-a placut desi imi vine greu sa inteleg o asemenea iubire bolnava.Actorii au fost buni, coloana sonora si imaginea, impecabile.
pisicuta1
pe 10 Aprilie 2021 20:43
o dragoste iesita din comun,interesant actorii f buni,decoruri
Haures
pe 08 Martie 2019 08:44
Daca vrei sa vezi un film despre industria modei nu cred ca asta e filmul potrivit desi rochile sunt superbe. E despre o poveste de iubire dintre un mos bogat workaholic narcisist si o nebuna care ii poate fi fata la diferenta de varsta. Iubirea ei pt el o impinge sa faca gesturi disperate si moral gresite doar sa-i mai atraga oleaca de atentie si timp.
andystarx
pe 22 August 2018 15:22
Un film de la care nu aveam mari asteptari,tinand cont si de subiect ! Pacat ca ultimul film al lui Daniel,a fost unul asa de slab,chiar si nominalizat la oscar ! Un film sters ,doar pentru unele gusturi..
Constantin_Grozavu
pe 31 Mai 2018 19:10
O "cenusareasa" a anilor 50... Nu am avut cine stie ce asteptari, si am avut dreptate, din pacate.
Ghemot
pe 10 Mai 2018 23:24
Un film cu caracteristici de oscar, dar care nu iese în evidență cu ceva anume.
someone_who_dares
pe 03 Martie 2018 16:14
A fost un film interesant, dar nu ceva extraordinar. In schimb ce s-a detasat la el a fost Daniel Day Lewis, care a fost absolut genial in rolul sau si mi se pare ca a facut tot filmul.
sabinalin
pe 28 Februarie 2018 11:26
O poveste de dragoste cu nabadai intre doua suflete tari in Londra anilor 1950, intr-o lume mult mai putin smucita decat aceea in care ne ducem existenta, o lume in care oamenii inca aveau timp pentru sentimente adanci. Pana unde poti merge atunci cand iubesti pe cineva, pana unde poti ierta? Filmul il lasa pe privitor sa raspunda unor intrebari complicate, nu e didactic, finalul e deschis, " si au trait fericiti pana la adanci batraneti" nu exista decat in povesti... Execelenta reconstituirea british propusa de americanul Paul Thomas Anderson, oricum mult mai apropiat de englezi decat Ang Lee, asiaticul autor al lui "Sense and sensibility", un alt remarcabil film british pana in maduva oaselor. Daniel Day Lewis e remarcabil ca de obicei, nici de asta data nu da gres, si acum a stiut sa aleaga un rol care il pune in valoare. Revelatia e insa Vicky Kreaps, "Phantom thread" e pentru... luxemburgheza o oportunitate mare de a patrunde in prima liga la Hollywood.
andyy
pe 26 Februarie 2018 00:19
O poveste de dragoste care nu are acelsi sens pentru cele doua personaje, iar pentru a-i putea hrani pe amandoi se recurge la solutie, desi periculoasa, acceptata de amandoi. De remarcat interpretarea actorilor si coloana sonora care puncteaza foarte bine starea filmului si timpul in care se desfasoara actiunea.
Andreea7
pe 23 Februarie 2018 20:21
E ok filmul, mie mi-a placut. Nu are actiune, e pur si simplu o poveste ce urmeaza un curs normal, fara intrigi sau puncte culminante.
woodstar
pe 19 Februarie 2018 20:06
Phantom Thread, in regia lui Paul Thomas Anderson, este o poveste inselatoare despre putere, obsesie si iubire. Este cu siguranta printre cele mai bune filme ale anului trecut, dar totusi este usor de inteles de ce unele persoane s-ar putea sa-l gaseasca pretentios, plictisitor sau chiar prost. Nu este un film tipic de moda, chiar daca rochiile sunt un festin pentru ochi, si nu este nici o poveste de dragoste obisnuita. Multi o sa-l gaseasca ca fiind doar o poveste despre un geniu, dar este cu siguranta mai mult de atat.
Filmul spune povestea lui Reynolds Woodcock (Daniel Day-Lewis cu o performanta subtila perfecta pentru a-si incheia cariera), un celebru designer al lumii aristocrate londoneze, ce se indragosteste de timida, dar frumoasa Alma (Vicki Krieps ce se mentine sus alaturi de Lewis, surprinzator), o ospatarita de origine germana ce lucreaza la un hotel din zona rurala. Woodcock vede in aceasta o tandrete aparte, iar aceasta ii devine atat muza cat si iubita.
Casa Woodcock este condusa totusi si de sora lui Reynolds, Cyril (Lesley Manville, extrem de buna), ce se ocupa de afacere alaturi de acesta.
Atmosfera este romantica, fastuoasa, eleganta si ne ajuta sa fim absorbiti in aceasta poveste despre obsesie. Filmul poate deveni confuz la un moment dat, lumea in sala se intreba "care este rolul otravirii cu ciuperci?". In opinia mea, Alma il otravea pe Reynolds pentru a-l face pe acesta sa se mentina pe linia de plutire, sa nu intreaca masura, deoarece acesta devine irascibil foarte usor si-si pierde din indemanare.
Intr-un final cei doi se casatoresc, iar lucrurile revin la normal. Reynolds se poarta din nou urat cu Alma, si ii marturiseste sorei sale ca nu poate lucra cand Alma este prin preajma, un semn ca intrece din nou masura. Reynolds e un geniu, isi da seama ca Alma il otraveste, dar el accepta acest lucru, pentru ca-l aduce la normal, il face din nou un maestru al creatiei sale. Adevarul este ca el nu poate trai fara Alma. La cat de incapatanat este, nu poate rezista fara femeile din viata sa. Asistam la comportamentul urat al acestuia cand afla ca sora sa a plecat din casa, un exemplu ce-mi sustine teoria.
Este o poveste clasica despre un artist si a sa muza, dar Paul Thomas Anderson depaseste ariile genului prin modul in care ne spune aceasta poveste. Alma este "raul necesar" pentru Reynolds, pentru ca acesta sa-si mentina reputatia de geniu. Consider ca "Phantom Thread" este cel mai bun film al lui PTA de la "There Will Be Blood" incoace.
xerses
pe 18 Februarie 2018 14:54
Bizara dragoste pe care o poarta Alma sotului sau, socheaza si incita in acelasi timp mintea privitorului....
borisvultur
pe 18 Februarie 2018 13:23
Un film care curge cu o aură de mister, poate și grație muzicii nelipsite, deloc pleonastice, ci cu o contapondere premeditată. Esența suspansului rezidă în încordarea spectatorului : cât de egoist și inegal poate fi un geniu și cât de răbdătoare și masochistă poate fi o soție. Două portrete impecabile, jucate fără cusur.
Mishu25
pe 17 Februarie 2018 18:49
Un film de epoca cu o atentie uimitoare asupra detaliilor si personaje conturate cu mare grija, fiecare gest, fiecare privire dezvaluie fin starea sufleteasca. Excelent, ca intotdeauna, Daniel Day-Lewis, dar cu nimic mai prejos partenerele Lesley Manville si Vicky Krieps. Un film rafinat care isi merita nominalizarile la Oscar.
mdmmcj
pe 17 Februarie 2018 16:09
Am crezut că nu se mai termina. Joc actoricesc 10, poveste 0. Nu m-a prins deloc.
serban_ionescu
pe 17 Februarie 2018 12:28
O atractie sentimental-erotica fulgerator instalata, care este in mod ciudat reciproca tinand cont de foarte marea diferenta de varsta intre cele doua personaje (Reynolds Woodcock parand sa fie nu numai ca varsta cronologica dar mai ales fizic aproape de pragul senectutii), este in mod firesc departe de a aduce o veritabila fericire de cuplu pe o peioada de timp destul de indelungata, atat datorita aspectului fulgerator al instalarii acestei relatii, dar si al varstei mult prea avansate a croitorului de lux, element care genereaza mari nepotriviri intre pasiunile si dorintele firesc tineresti ale Almei in contradictie evidenta cu cele ale lui Reynolds, carora li se adauga pasiunea sa profesionala extrem de profunda fata de profesia sa de croitor de lux, care-i ocupa aproape tot timpul, cat si tabieturile si "hachitele" sale de om varstnic, toate acestea fiind elemente care CU SIGURANTA ar fi indepartat-o definitv pe orice alta tanara de acest personaj varstnic.
In acest context devine extrem de laudabila, chiar aproape incredibila in special in zilele noastre, si deci profund apreciabila moral puritatea de caracter desavarsita a tinerei Alma care continua sa se mentina permanent, neinduplecat fidela sotului ei Reynolds, desi este incercata si de alte avansuri extraconjugale foarte tentante ca si acelea venite din partea tanarului medic Robert Hardy.
O ultima idee asupra careia doresc deasemenea sa ma opresc este aceea ca desi filmul introduce si o oarecare atmosfera de "stil si staif aristocratic" in viata fireasca a probabil cel mai apreciat croitor de lux a celei mai inalte societati aristocratice si chiar de "vita regala" din acea perioada, totusi in special ceva mai mult de prima jumatate a derularii lui, poate induce o oarecare nuanta de plictiseala pentru o buna parte din public, lipsindu-i cel putin unul doua elemente care ar fi putut fi introduse de realizatori pentru a-i face si actiunea sa ceva mai antrenanta, mai dinamica si deci cu mai multa culoare si interes in urmarirea ei.
Intr'adevar foarte buna interpretarea, de fapt in nota sa obisnuita, a foarte valorosului actor Daniel Day-Lewis, dar personal consider ca Gary Oldman in rolul premierului britanic sir Winston Churchill din filmul tot de OSCAR SUPREM "Darkest Hour", ramane candidatul meu preferat pentru OSCAR-ul din acest an la sectiunea Cea mai buna interpretare a unui rol principal masculin.
boghiu_andrei
pe 16 Februarie 2018 14:45
◼Phantom Thread poate parea un film lung si plictisitor daca il urmaresti fara sa fii aruncat in poveste si in tot ce reprezinta. Phantom Thread este o creatie despre un creator si despre relatia complicata pe care o are cu Alma, sotia lui.
◼Imaginea e reprezentativa anilor 50, este filmat la fel ca Darkest Hour si alte filme aparute anul trecut. Cu o imagine mai intunecata doar pentru a reda realitatea timpurilor trecute.
◼Avem parte de momente de nebunie, in dorinta de atrage atentia si de a prelua controlul in relatie de a fi important si auzit.
Personajul lui Day Lewis are o relatie stransa cu sora lui, Cyril.
Gelozia, tensiunea, sunt ca in orice relatie prezente si aici.
Phantom Thread este despre o iubire ciudata si dorinta de a fi un intreg .
◼Daniel Day-Lewis e un artist. Un actor adevarat. Nu mai are rost sa il laud prea mult, deoarece e prea mare pentru a mai fi laudat. Si aici e extraordinar, e printre putinii seriosi si dedicati actori din zilele noastre. E nominalizat si el si merita cum a meritat si celelalte nominalizari de pana acum.
Lesley Manville si Vicky Krieps si ele foarte naturale si cu un joc perfect.
#8️⃣.7️⃣
ancota
pe 14 Februarie 2018 19:47
Nu pot sa spun ca mi-a placut in mod deosebit. Mi s-a parut plictisitor. Personajul principal, desi bine interpretat de catre Daniel Day Lewis, nu mi se pare sa fi avut anvergura si influenta necesara unui personaj de film, asa cum se incerca sa se sugereze. Da, putem spune ca e un artist, dar nu cred ca viata si opera sa pot constitui un subiect de film. De aici si aceasta cazneala a autorului de a scoate ceva din... , practic, nimic. Astfel se insista mult pe personalitatea dificila a acestuia in detrimentul unei actiuni propriu zise. In concluzie... actiunea treneaza, nu se intampla mare lucru, iar atunci cand se intampla pare cumva... neveridic, artificial, nemotivat.
Filmul spune povestea lui Reynolds Woodcock (Daniel Day-Lewis cu o performanta subtila perfecta pentru a-si incheia cariera), un celebru designer al lumii aristocrate londoneze, ce se indragosteste de timida, dar frumoasa Alma (Vicki Krieps ce se mentine sus alaturi de Lewis, surprinzator), o ospatarita de origine germana ce lucreaza la un hotel din zona rurala. Woodcock vede in aceasta o tandrete aparte, iar aceasta ii devine atat muza cat si iubita.
Casa Woodcock este condusa totusi si de sora lui Reynolds, Cyril (Lesley Manville, extrem de buna), ce se ocupa de afacere alaturi de acesta.
Atmosfera este romantica, fastuoasa, eleganta si ne ajuta sa fim absorbiti in aceasta poveste despre obsesie. Filmul poate deveni confuz la un moment dat, lumea in sala se intreba "care este rolul otravirii cu ciuperci?". In opinia mea, Alma il otravea pe Reynolds pentru a-l face pe acesta sa se mentina pe linia de plutire, sa nu intreaca masura, deoarece acesta devine irascibil foarte usor si-si pierde din indemanare.
Intr-un final cei doi se casatoresc, iar lucrurile revin la normal. Reynolds se poarta din nou urat cu Alma, si ii marturiseste sorei sale ca nu poate lucra cand Alma este prin preajma, un semn ca intrece din nou masura. Reynolds e un geniu, isi da seama ca Alma il otraveste, dar el accepta acest lucru, pentru ca-l aduce la normal, il face din nou un maestru al creatiei sale. Adevarul este ca el nu poate trai fara Alma. La cat de incapatanat este, nu poate rezista fara femeile din viata sa. Asistam la comportamentul urat al acestuia cand afla ca sora sa a plecat din casa, un exemplu ce-mi sustine teoria.
Este o poveste clasica despre un artist si a sa muza, dar Paul Thomas Anderson depaseste ariile genului prin modul in care ne spune aceasta poveste. Alma este "raul necesar" pentru Reynolds, pentru ca acesta sa-si mentina reputatia de geniu. Consider ca "Phantom Thread" este cel mai bun film al lui PTA de la "There Will Be Blood" incoace.
In acest context devine extrem de laudabila, chiar aproape incredibila in special in zilele noastre, si deci profund apreciabila moral puritatea de caracter desavarsita a tinerei Alma care continua sa se mentina permanent, neinduplecat fidela sotului ei Reynolds, desi este incercata si de alte avansuri extraconjugale foarte tentante ca si acelea venite din partea tanarului medic Robert Hardy.
O ultima idee asupra careia doresc deasemenea sa ma opresc este aceea ca desi filmul introduce si o oarecare atmosfera de "stil si staif aristocratic" in viata fireasca a probabil cel mai apreciat croitor de lux a celei mai inalte societati aristocratice si chiar de "vita regala" din acea perioada, totusi in special ceva mai mult de prima jumatate a derularii lui, poate induce o oarecare nuanta de plictiseala pentru o buna parte din public, lipsindu-i cel putin unul doua elemente care ar fi putut fi introduse de realizatori pentru a-i face si actiunea sa ceva mai antrenanta, mai dinamica si deci cu mai multa culoare si interes in urmarirea ei.
Intr'adevar foarte buna interpretarea, de fapt in nota sa obisnuita, a foarte valorosului actor Daniel Day-Lewis, dar personal consider ca Gary Oldman in rolul premierului britanic sir Winston Churchill din filmul tot de OSCAR SUPREM "Darkest Hour", ramane candidatul meu preferat pentru OSCAR-ul din acest an la sectiunea Cea mai buna interpretare a unui rol principal masculin.
◼Imaginea e reprezentativa anilor 50, este filmat la fel ca Darkest Hour si alte filme aparute anul trecut. Cu o imagine mai intunecata doar pentru a reda realitatea timpurilor trecute.
◼Avem parte de momente de nebunie, in dorinta de atrage atentia si de a prelua controlul in relatie de a fi important si auzit.
Personajul lui Day Lewis are o relatie stransa cu sora lui, Cyril.
Gelozia, tensiunea, sunt ca in orice relatie prezente si aici.
Phantom Thread este despre o iubire ciudata si dorinta de a fi un intreg .
◼Daniel Day-Lewis e un artist. Un actor adevarat. Nu mai are rost sa il laud prea mult, deoarece e prea mare pentru a mai fi laudat. Si aici e extraordinar, e printre putinii seriosi si dedicati actori din zilele noastre. E nominalizat si el si merita cum a meritat si celelalte nominalizari de pana acum.
Lesley Manville si Vicky Krieps si ele foarte naturale si cu un joc perfect.
#8️⃣.7️⃣