Punga cu libelule (1980)

Arhivele Sigurantei confirma astfel de actiuni ale comunistilor,deosebit de eficiente .
Aici doar cateva nume si realizarile lor:
În România celui de-al Doilea Război Mondial, sabotajul organizat de Partidul Comunist din România (PCdR) împotriva industriei petroliere, a transporturilor feroviare și a trupelor germane din țară a fost coordonat de structuri clandestine numite „Formațiunile de Luptă Patriotică” (sau Gărzile Patriotice) și celule ale Uniunii Tineretului Comunist (UTC).Deși istoriografia comunistă postbelică a exagerat amploarea acestor acțiuni din motive de propagandă, există figuri reale și documente de arhivă (inclusiv rapoarte ale Siguranței și ale Gestapoului) care confirmă identitatea celor care au organizat sau executat sabotaje:1. Petre Gheorghe (Cernev)A fost unul dintre cei mai importanți organizatori ai sabotajului logistic și militar din zona București-Prahova. Bulgăr de origine și comunist ilegalist, a condus organizația regională de partid.Ce a făcut: A creat celule subversive în fabricile de armament și în rafinăriile din Ploiești. Sub conducerea sa, s-au organizat deraieri de trenuri care transportau muniție și petrol către frontul de est, precum și distrugerea unor instalații industriale care lucrau pentru mașinăria de război germano-română.Sfârșitul: A fost arestat de Siguranță în 1942 și executat prin împușcare la Jilava în 1943.2. Andrei Șaguna (nume real: Andrei Șanțu)Un activist comunist extrem de periculos pentru logistica Wehrmacht-ului, activ în zona portului Constanța și a căilor ferate.Ce a făcut: A condus un grup de sabotori feroviari în Dobrogea. A organizat avarierea vagoanelor-cisternă încărcate cu benzină destinate aviației germane (Luftwaffe) și a coordonat plasarea de substanțe corozive în cutiile de osii ale trenurilor militare, provocând blocarea și deraierea acestora pe linia Constanța-București.3. Iancu Tudorache și Dumitru PopescuMuncitori feroviari și membri ai celulelor comuniste din marile ateliere CFR (Grivița și Pașcani).Ce a făcut: Sabotajul feroviar („greva albă” sau sabotajul tehnic) era o armă discretă dar devastatoare. Aceștia modificau intenționat fișele tehnice ale locomotivelor sau montau piese defecte la sistemele de frânare ale trenurilor care transportau trupe germane. Acest lucru provoca întârzieri masive sau accidente pe rutele logistice spre front.4. Vasile BâguComunist din Moldova, activ în zona Iași-Pașcani, punct critic de tranzit pentru trupele germane.Ce a făcut: A condus o celulă clandestină care se ocupa cu distrugerea liniilor telefonice și telegrafice folosite de comandamentele militare germane. De asemenea, grupul său a furnizat informații despre mișcările de trupe germane, informații care ajungeau la partizanii sovietici de peste Prut pentru a ghida bombardamentele.5. Constantin „Lăzărică” DavidTânăr activist UTC-ist și muncitor metalurgist din București.Ce a făcut: A organizat grupuri de tineri muncitori care incendiau depozite de furaje și combustibil destinate armatei germane din jurul capitalei. A fost prins de autorități în timpul unei acțiuni de propagandă și sabotaj și a fost ucis în bătaie de Legiune/Siguranță în 1941.6. Panait (Pano) VizantiMembru al aparatului tehnic ilegal al PCdR, implicat în acțiuni de sabotaj economic în fabricile din București.Ce a făcut: A organizat colectarea de explozibili și materiale inflamabile din fabrici pentru a le folosi în atacuri împotriva garajelor și depozitelor germane. De asemenea, a coordonat tipărirea de manifeste în limba germană destinate soldaților din Wehrmacht pentru a-i îndemna la nesupunere și defectare.Contextul real al sabotajelor din RomâniaMajoritatea acțiunilor nu au fost atacuri frontale cu bombă (care erau extrem de greu de realizat din cauza controlului strict al armatei și Siguranței), ci sabotaje economice și tehnice:Introducerea de nisip sau pilitură de fier în motoarele utilajelor din rafinăriile de petrol.Diluarea sau contaminarea combustibilului trimis pe front.Sustragerea de componente esențiale din fabricile de avioane (cum a fost fabrica IAR de la Brașov).

Așa cum a scris și “cezarika21” acest scenariu de film NU REPREZINTĂ ISTORIA REALĂ A ROMÂNILOR.
Acest film ESTE O FICȚIUNE.
Acest fapt NU S-A ÎNTÂMPLAT în realitate.
Film de propagandă comunistă ireală.

Coloana sonoră excellenta!
la pian - Ionel Tudor
„Morărița” de Vasile Vasilache Junior - interpretă Enikő Szilágyi, super voce care s-a afirmat pe scenele muzicale din Franța și Belgia, abordând un repertoriu aparte: piese din repertoriul unor mari cântăreți: Edith Piaf, Jacques Brel, Maria Tănase sau din creația unor compozitori ca: Jean Musy sau Kurt Weill.
„Și se duc ca vântul” de Elly Roman - interpretă Liana Lungu....
Balerini : Cornelia Patrichi, Thury Stefan, Francisc Valkay...

Coloana sonoră excellenta!
la pian - Ionel Tudor
„Morărița” de Vasile Vasilache Junior - interpretă Enikő Szilágyi, super voce care s-a afirmat pe scenele muzicale din Franța și Belgia, abordând un repertoriu aparte: piese din repertoriul unor mari cântăreți: Edith Piaf, Jacques Brel, Maria Tănase sau din creația unor compozitori ca: Jean Musy sau Kurt Weill.
„Și se duc ca vântul” de Elly Roman - interpretă Liana Lungu....

Un remorcher și trei șlepuri navighează pe Dunăre. Ajung la Brăila. Emilia vizitează la închisoare un ilegalist cu care vorbește cifrat. Filmul prezintă două acțiuni reușite de sabotare a mașinii de război germane. Suntem în anul 1943 când războiul luase o altă turnură: nemții au pierdut inițiativa în Est iar aliații au debarcat în Sicilia. Sar în aer antrepozite cu benzină și muniție. Personajele care se mișcă în portul dunărean sunt ofițeri germani și români (atunci aliați), ilegaliști, muncitori, artiști de cabaret...Chestorul poliției Brăila investighează actele de sabotaj. În oraș, pentru a se da un aer de normalitate, două zile pe săptămână fanfara cântă în parc marșuri patriotice și valsuri. Dincă Preda este un informator al Siguranței, iar sora sa Emilia (profesoară de istorie) este ilegalistă. Mama lor lucrează la cherhana și nu-l aprobă pe fiul său care vrea să facă bani din activitatea de informator. Siguranța și Gestapoul caută pe făptași. Matei Verișteanu, ilegalist comunist și logodnicul Emiliei, este autorul primului sabotaj. Emilia este o cunoștință mai veche a chestorului poliției care o și invită la Cofetăria Frascati. Matei fusese camarad de arme cu Dimitrie Turda, dezertase și era crezut mort. Bătrânul general Remus Turda, erou de la Robănești (pe care Mareșalul a vrut să-l facă prefect) era critic cu fiul său lt. Dimitrie „Ce căutați în fundul Rusiei?”
Toți militarii frecventează un Cabaret (La găina cu ouă de aur) unde se pot asculta cântece din repertoriul internațional și din cel românesc: Lili Marleen, J’ attendrais, Doi ochi negri, Roata morii se-nvârtește. Vedeta orașului, cântăreața Martha Grumăzescu și eroul orașului lt. Dimitrie Turda se îndrăgostesc și par să împărtășească idei antifasciste ( „Lua-l-ar dracu de război!”). Martha era și în grațiile colonelului german Willy, pe care se pare că îl spiona. Oamenii de rând mergeau la cârciumă. Acolo se cânta: „ Uite-așa aș vrea să mor”. Se vindea rahat cu apă rece. La Brăila asistăm și la un meci de box dintre campionulul român Constantin David și Panaitescu Zigotto. Se făceau pariuri. Deși Matei a fost prins, alți conspiratori obțin schema noului depozit de muniție al nemților. Matei e interogat dar n-a fost dat pe mâna Gestapoului. Un alt depozit sare în aer. Alți tovarăși și-au făcut bine treaba. Lăsând la o parte sabotajele puse în operă de ilegaliștii comuniști, filmul este interesant prin reconstituirea de epocă prin costume, muzică, decoruri etc. Este bazat pe scenariul lui Fănuș Neagu, un bun cunoscător al orașului dunărean și al vieții cotidiene din zona bălților.

Prezentând o nouă pagină din istoria fictivă a acțiunilor antifasciste întreprinse de comuniști pe teritoriul României în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ”Punga cu libelule” nu reușește să convingă pe nimeni, deoarece actele de sabotaj la adresa mașinăriei de război hitleriste au fost izolate și s-au încheiat rapid prin câteva focuri de armă. Totuși, dacă vezi un film ca ”Punga cu libelule” ai putea rămâne cu impresia că 90% din populația României avea convingeri antifasciste și contribuia într-o măsură sau alta la răsturnarea regimului antonescian. Fals.

Conspirația comunistă (cum altfel!) împotriva depozitelor de muniții germane de la Brăila are un aer occidental, destul de naiv, cu ofițeri eroi ce practică joc dublu, cu cântărețe de cabaret implicate în sustragerea planurilor militare de la ofițerii germani cuceriți și cu instrucțiuni strecurate printre gratiile închisorii. Există o pendulare periodică a acțiunii între centru și mahalale, prilejuind amestecarea muzicii de cabaret à la Parisienne cu sârba și geamparalele. În tot acest haos sentimental-muzical de tip balcanic nici nu-ți mai dai seama cum s-a plănuit sabotajul și cine l-a realizat.

Nevoit să lucreze cu un scenariu politizat pe care probabil nu-l agrea, regizorul Manole Marcus lucrează bine secvențele individuale, dar omite, intenționat sau nu, să le ofere o direcție. În aceste condiții, filmul își pierde o mare parte din impact, inclusiv în plan propagandistic.

Un film romanesc de razboi bun....................................................