Dacă ȋnceputul filmului ne prezintă o situaţie aparent clară, deznodământul ne ridică atât de multe semne de ȋntrebare, ȋncât ȋmi este foarte greu să trag concluzii ferme, iar și mai greu ȋmi e să le prezint.
Așa că mă voi mulţumi să extrag morala din poveste - și anume că prea mult așteaptă oamenii să li se ofere din afară soluţii la probleme pe care de fapt le pot rezolva prin proprie voinţă și prin proprie strădanie, mult mai ieftin și fără costuri ascunse. De asemenea, frivolitatea societăţii moderne stabilește un set de criterii de evaluare a individului pentru a căror atingere cei mai slabi recurg la gesturi extreme, unii mergând până la a-și pierde sufletul pentru ceea ce cred ei că le-ar aduce fericirea. In realitate, suntem doar niște creaturi neȋnsemnate, fără valoare intrinsecă și predispuse la gesturi de o stupiditate similară cu autodistrugerea, ȋn imensitatea Universului nereprezentând altceva decât simple particule de praf, umbre efemere cu pretenţii de fiinţare.
Concret, ȋn film lucrurile ne sunt prezentate așa: un tânăr anost, ce ȋși cară greu și ȋn silă greutatea corporală excesivă, depersonalizat până la anulare de către bunica pentru care nepotul reprezintă centrul universului ei meschin (cu alte cuvinte, un perdant, un monument al ratării), primește șansa de a-și recăpăta respectul de sine și de a-și depăși condiţia modestă de asamblor de pistoale de jucărie, ȋn fabrica unde lucrează. Ȋși poate ridica valoarea sub aspect financiar dacă acceptă să se supună unui experiment interesant, servind astfel știinţa - chimia, fizica și - lucru deloc neglijabil ȋn sistemul de valori al societăţii ruse - patria, ceea ce ȋi oferă și perspectiva dobândirii aurei de erou naţional.
Este supus unor radiaţii care ȋi arată ȋntr-o oglindă un alt aspect fizic al lui, respectiv un corp zvelt, cu mușchii perfect conturaţi, expresia chipului reflectat ȋn acea oglindă denotând forţă morală și siguranţă de sine până la suficienţă. Ce urmează este un adevărat calvar pentru tânărul dizgraţios ce ȋncearcă cu disperare să se ȋntoarcă ȋn paradisul ȋn care a trăit preţ de câteva clipe.
De o relevanţă deosebită ȋn film este scena finală (ce m-a dus cu gândul la filmele lui David Lynch), ȋn care tânărul ȋși cere (ȋntr-o formulare hilară, ȋn stupiditatea ei) corpul lui frumos ȋnapoi.
Realizat ȋntr-o manieră fantastică, filmul prezintă un absurd de situaţie ce exală, ȋn diverse forme, grotescul unei vieţi urât și ineficient trăite.
wildinthecountry
pe 31 Mai 2014 13:11
In sfarsit a venit randul unui film de nota 10 vizionat la TIFF
Acest film rusesc din 2005 face parte din sectiunea Suspecti de serviciu a festivalului.
Atat de bun a fost filmul incat nici nu imi dau seama ce am vizonat...
Este un film fantastic, mindfucking, incarcat cu multe elemente de suprarealism, secvente halucinante si cu referinte culturale / sociale la tot pasul.
Desi se vede ca a fost filmat low-budget, fimul reuseste sa fie foarte expresiv si la un inalt nivel calitativ.
Actiunea se concentreaza pe protagonistul principal, un tanar de 24 de ani, obez, miop cu inceput de calvitie ,care, din motive necunoscute inca sta cu bunica lui.Aceasta ii controleaza puternic fiecare miscare ,incepand cu alimentatia pana la vestimentatia aleasa.Tanarul este un individ nesociabil, apatic , cu o viata plictisitoare..
Ceva insa se va intampla,un experiment secret, intr-o camera a unui subsol (radiatii gamma?/o imagine in oglinda a sinelui mult imbunatatita?) ce ii va schimba intreaga traiectorie...vor aparea efectele secundare, care sunt in mintea sa sau la nivel fizic?????
Filmul ridica multe semne de intrebare si vi-l recomand pentru vizionare.
PS 1:Synecdoche, New York(2008)...e pepsi pe langa filmul asta...
PS 2: O astept pe bitter.moon sa apara sa faca profilul psihologic al filmului...
Așa că mă voi mulţumi să extrag morala din poveste - și anume că prea mult așteaptă oamenii să li se ofere din afară soluţii la probleme pe care de fapt le pot rezolva prin proprie voinţă și prin proprie strădanie, mult mai ieftin și fără costuri ascunse. De asemenea, frivolitatea societăţii moderne stabilește un set de criterii de evaluare a individului pentru a căror atingere cei mai slabi recurg la gesturi extreme, unii mergând până la a-și pierde sufletul pentru ceea ce cred ei că le-ar aduce fericirea. In realitate, suntem doar niște creaturi neȋnsemnate, fără valoare intrinsecă și predispuse la gesturi de o stupiditate similară cu autodistrugerea, ȋn imensitatea Universului nereprezentând altceva decât simple particule de praf, umbre efemere cu pretenţii de fiinţare.
Concret, ȋn film lucrurile ne sunt prezentate așa: un tânăr anost, ce ȋși cară greu și ȋn silă greutatea corporală excesivă, depersonalizat până la anulare de către bunica pentru care nepotul reprezintă centrul universului ei meschin (cu alte cuvinte, un perdant, un monument al ratării), primește șansa de a-și recăpăta respectul de sine și de a-și depăși condiţia modestă de asamblor de pistoale de jucărie, ȋn fabrica unde lucrează. Ȋși poate ridica valoarea sub aspect financiar dacă acceptă să se supună unui experiment interesant, servind astfel știinţa - chimia, fizica și - lucru deloc neglijabil ȋn sistemul de valori al societăţii ruse - patria, ceea ce ȋi oferă și perspectiva dobândirii aurei de erou naţional.
Este supus unor radiaţii care ȋi arată ȋntr-o oglindă un alt aspect fizic al lui, respectiv un corp zvelt, cu mușchii perfect conturaţi, expresia chipului reflectat ȋn acea oglindă denotând forţă morală și siguranţă de sine până la suficienţă. Ce urmează este un adevărat calvar pentru tânărul dizgraţios ce ȋncearcă cu disperare să se ȋntoarcă ȋn paradisul ȋn care a trăit preţ de câteva clipe.
De o relevanţă deosebită ȋn film este scena finală (ce m-a dus cu gândul la filmele lui David Lynch), ȋn care tânărul ȋși cere (ȋntr-o formulare hilară, ȋn stupiditatea ei) corpul lui frumos ȋnapoi.
Realizat ȋntr-o manieră fantastică, filmul prezintă un absurd de situaţie ce exală, ȋn diverse forme, grotescul unei vieţi urât și ineficient trăite.
Acest film rusesc din 2005 face parte din sectiunea Suspecti de serviciu a festivalului.
Atat de bun a fost filmul incat nici nu imi dau seama ce am vizonat...
Este un film fantastic, mindfucking, incarcat cu multe elemente de suprarealism, secvente halucinante si cu referinte culturale / sociale la tot pasul.
Desi se vede ca a fost filmat low-budget, fimul reuseste sa fie foarte expresiv si la un inalt nivel calitativ.
Actiunea se concentreaza pe protagonistul principal, un tanar de 24 de ani, obez, miop cu inceput de calvitie ,care, din motive necunoscute inca sta cu bunica lui.Aceasta ii controleaza puternic fiecare miscare ,incepand cu alimentatia pana la vestimentatia aleasa.Tanarul este un individ nesociabil, apatic , cu o viata plictisitoare..
Ceva insa se va intampla,un experiment secret, intr-o camera a unui subsol (radiatii gamma?/o imagine in oglinda a sinelui mult imbunatatita?) ce ii va schimba intreaga traiectorie...vor aparea efectele secundare, care sunt in mintea sa sau la nivel fizic?????
Filmul ridica multe semne de intrebare si vi-l recomand pentru vizionare.
PS 1:Synecdoche, New York(2008)...e pepsi pe langa filmul asta...
PS 2: O astept pe bitter.moon sa apara sa faca profilul psihologic al filmului...