un film grozav, poveastea ok si reala, sa nu mai zic de actiune si efect...CGI din timpul de azi sunt minciuni !
GiulianoDirt
pe 02 Decembrie 2021 18:05
Aceeași ciorbă reîncălzită! Nu mai spun că urmează și 5, care este penibil. Producătorii nu știu când să se oprească sau duc lipsă de idei noi. Nota 4
carmen_angelus_romila
pe 10 Septembrie 2018 11:00
Un al patrulea film din seria "Rambo" aparut dupa ceva vreme, dar la fel de bun in actiune si suspans, cam pe aceeasi tema, in interpretarea aceluiasi indragit actor Sylvester Stallone.
Dragos.87
pe 03 Martie 2017 22:20
Un Rambo imbatranit un scenariu simplu si putin slabut si o regie fara prea mari pretentii.In partea a doua am vazut ceva actiune si o baie de sange dar asta nu scuza faptul ca filmul e stralucit dar nici ca ar fi slab.Stallone e un super actor si nu vrea cu nici un pret sa se lase mai prejos insa trebuie sa accepte faptul ca pentru unele filme e prea inaintat ca varsta.
cezarika21
pe 31 Mai 2014 10:39
După trei filme în care a spus cam tot ce a avut de spus şi a arătat cam tot ce putea arăta, fostul soldat John Rambo trebuia lăsat să trăiască liniştit la pensie şi să rămână o legendă din trecutul războinic al omenirii. Continuarea seriei Rambo nu avea deci niciun sens pentru că era clar că nu putea să aducă nimic nou.
Nemaiavând succesul de odinioară dobândit în filme gen "Rocky" sau "Rambo", Sylvester Stallone a hotărât să readucă la viaţă cele două personaje în continuări dedicate persoanelor nostalgice. Aşa au apărut "Rocky Balboa" sau "Rocky VI" (2006) şi "Rambo IV" (2008), două filme regizate de Stallone după propriile scenarii. Ambele pelicule au avut un scop comercial, urmărind a-i captiva doar pe fanii înrăiţi ce ar fi iertat oricum derapajele scenaristice şi regizorale şi a aduce venituri care să-i aline bătrâneţile lui Stallone.
Scenariul lui "Rambo IV" este conceput pentru a-i oferi publicului ţintă ceea ce-şi doreşte: un erou invincibil "greu de ucis" şi o cantitate mare de violenţă nerealistă. Stallone renunţă la răsturnări de situaţie şi la suspans, axându-se pe un model de acţiune previzibil: trageri cu arcul bine ţintite şi rafale de mitralieră care seceră tot ce mişcă. Nu mai contează nici măcar motivaţia personajului, transformat dintr-un luptător pentru pace într-un criminal de război: "dacă vreţi să-i ajutaţi pe rebeli, daţi-le arme", spune la un moment dat personajul, pentru ca în alt moment să afirme că unii combatanţi merită să moară. Spectatorii vor să vadă doar cum inamicii cad morţi ca într-un joc video de proastă calitate, pentru ca personajul să treacă la un nivel superior unde să măcelărească alţi inamici. Şi totuşi, filmul continuă să placă pentru că personajul Rambo are un fel de farmec personal, care ne face să-i iertăm derapajele.
Sorin87
pe 17 Aprilie 2014 18:55
mi-a placut filmul, mai mult decat partea a 3-a pentru ca povestea filmului devine tot mai exploziva
Dorinel_Stavre
pe 31 Decembrie 2013 16:53
Un film in care te incarca cu energie! Un actor care in toate filmele lui nu s-a facut deloc de ras.
Infinity
pe 29 Septembrie 2013 15:48
Cel mai dur, cel mai sangeros, cel mai violent din serie. Pe de-o parte, are si realism in el. Filmul a fost reusit, oferind ceea ce ne asteptam: actiune si un Stallone care omoara totul.
alex_28
pe 24 Iunie 2013 13:28
pentru mine e foarte anuzant sa ma uit la unele dintre comentari intrucat imi dau seama ca lumea n-a inteles nimic din acest film..si nici cei care administraza site-ul si care au senzatia ca sunt critici de film sau ceva nu sau descurcat mai bine in a intelege contextul filmului..sly a vrut sa arate ceva in filmul asta..mult prea putini sau obosit sa priceapa
catasmile17
pe 29 Aprilie 2013 23:42
Un film care nu m-a dezamagit. Foarte bine realizat. O serie de neuitat.
ciobotaru
pe 23 Februarie 2013 01:17
putin cam exagerat, dar este o continuare buna ...
SANDA45
pe 08 Noiembrie 2012 16:47
Un film fabulos,cu sloganul"sa curga sangeleee"....
Tyybi1
pe 04 Septembrie 2012 17:57
E bun, da' nu prea... Dupa parerea mea a doua parte le bate pe toate.
Cristi.V
pe 17 Iulie 2012 19:20
Dupa mine Rambo 4 e cel mai bun. Mai bun ca Rambo 1/2/3. Dar cine stie poate o sal intreaca Rambo 5.
cosmin_kedii
pe 25 Martie 2012 08:40
Oamenii trebuie să vadă ce se întâmplă în lume şi acest film oferă câteva vederi bune si pentru a aduce aceste informaţii la oameni
Filmul este violent, dar real
Ioana_ngr
pe 04 Decembrie 2011 15:35
un personaj cu care am crescut..pe mine nu m-a dezamagit partea asta, J.Rambo este un erou care si-ar da viata pt tara fara sa se gandeasca de 2 ori. M-am bucurat ca la varsta lui, Sly, nu se lasa si arata ca poate sa faca/sa joace un film de actiune ca acum 20-30 de ani. Eu sper sa mai faca si alte parti,sa faca pana mai poate....
xerses
pe 04 Decembrie 2011 09:50
Am urmarit toata seria.Pe mine nu m-a dezamagit aceasta parte.
alex_il_fenomeno
pe 06 Noiembrie 2011 17:40
un film putin diferit fata de cele considerate "clasice" , dar acest lucru era de asteptat , avand in vedere ca vine la douazeci de ani de la ultimul in care Rambo isi arata talentul si spiritul de lupta . in acesta , cred ca fanii adevarati ai eroului au o mica trauma , avand in vedere ca nu il mai gasesc pe acesta in putere , ci imbatranit , acest lucru fiiund usor vizibil si in faptele acestuia . eu consider ca franciza s-a terminat cu "Rambo III" , acesta de fata fiind mai mult o fita , destul de indrazneata si interesanta pe alocuri , a lui Sylvester Stallone . merita vazut daca ai urmarit indeaproape intreaga franciza cu Rambo .
Sylvester77
pe 31 Iulie 2011 16:30
"Batranii incep razboaiele, iar tinerii le poarta.
Nimeni nu castiga. Cei prinsi la mijloc mor,
si nimeni nu ne spune adevarul..."
... - John Rambo
Simbolul soldatului Perfect
Din octombrie 1982, cand personajul John Rambo si-a facut debutul in filmul "First Blood", numele "Rambo" a devenit simbolul soldatului puternic, totusi vulnerabil, un razboinic dur care se ridica impotriva opresiunii si a nedreptatii.
In primul film, o adaptare dupa romanul cu acelasi nume al lui David Morrell, First Blood, John Rambo a fost veteranul din Razboiul din Vietnam, un soldat extrem de talentat, decorat, care se trezeste ca fiind un paria in propria-i tara, dupa un razboi care a starnit animozitate. Trei filme si doua decenii mai tarziu, "Rambo" a devenit stenografia multilingva si universala pentru eroul care lupta impotriva opresiunilor. In zonele de razboi din vremurile noastre, din Afganistan, in Irak si Burma, "Rambo" a ajuns sa se refere atat la agresiunea militara extrema, cat si, dimpotriva, la un barbat obligat de circumstante sa recurga la violenta.
Un amestec de mostenire germana si americana, forta fizica a lui Rambo, dar si vulnerabilitatea emotionala ating coarda sensibila a cinefililor, catapultand personajul de film intr-un simbol universal. "Rambo" a impresionat atat prin discutiile obisnuite, cat si politice, in vreme ce seria de filme a facut din Stallone unul dintre cele mai mari staruri ale erei.
Doua decenii mai tarziu, fie datorita marturiei Jessicai Lynch, depusa anterior Congresului din 2007, impotriva scenariului "fetita Rambo", privind capturarea ei din Irak, fie datorita unui raport al Pentagonului asupra programelor militare, din 2007, "Problema Rambo" a fost readusa pe culmi, iar imaginea personajului Rambo a devenit parte a culturii populare.
"In toata lumea, 'Rambo' a devenit parte din lexicon, adaugat chiar ca substantiv in dictionar", a spus producatorul Kevin King. "Daca o sa cauti in dictionar, in dreptul lui 'Rambo' vei gasi definitia 'agresiune militara'. Sau cu alte cuvinte, este vorba de bine versus rau, de opresor versus oprimat, de paria versus societate.
Oricine poate intelege anumite aspecte ale acestei opozitii".
Rambo a penetrat constiinta universala intr-o maniera fara precedent pentru un personaj de film. Se pot gasi fotografii si asemanari cu Rambo in casele liderilor triburilor de rebeli kareni, in zona de razboi din muntii din Afganistan, chiar si in locuri in care filmele sunt ilegale, rare sau aproape inexistente.
In timp ce se alegeau localnici si sute de figuranti pentru "John Rambo", cineastii au descoperit chiar ca pana si refugiatii thailandezi si burmani, precum si localnicii stiau de Rambo. "I-am intrebat: 'Stiti cine e Rambo?', iar raspunsul a fost 'Da. Da.'
Il cunosc foarte bine", a spus directorul de casting thailandez Pasiri 'Noiy' Pana. "Am intrebat cativa oameni burmani, iar ei au spus ca in satele si in casele lor, se uitau la acest film. Se ascundeau si se uitau la Rambo in secret".
De-a lungul anilor, Rambo a devenit tema unui album reggae, a numeroase melodii, chiar si a unor poezii si, desigur, a discursurilor politice. Pot fi gasite aparatori si sacose cu Rambo in Extremul Orient, tricouri cu Rambo in Africa si poze cu Rambo in America Centrala.
"Toata lumea are o poveste cu Rambo", A spus actorul Jake La Botz, care il interpreteaza pe mercenarul care canta la chitara, Reese. "Eram in Mexic la inceputul anilor '80, calatoream cu un autobuz la clasa a doua sau a treia, iar pe bordul acestui autobuz erau Iisus, Maria, Rambo si pasarea Tweety.
Aceste patru figuri. Un cvartet de sfintenie. Mi-a venit ideea ca, in Mexic, Rambo e un idol, cum e Che Guevara. E un simbol al privarii de drepturi si al impotrivirii in lumea moderna. Iar Tweety e o figura interesanta, dar cred ca asta se datoreaza faptului ca pisica nu-l prinde niciodata. Tweety e intotdeauna mai istet decat pisica".
"Exista ceva in sufletul fiecaruia care are tendinta de a distruge imediat raufacatorii sau oamenii care ne infrunta", spune actorul Paul Schulze, care interpreteaza rolul doctorului si misionarului Michael Burnett.
"Rambo intruchipeaza fiinta capabila sa triumfe in lupta cu greutati incredibile. Cred ca Rambo a devenit un personaj recunoscut pe plan mondial pentru ca l-a interpretat o singura persoana si pentru ca o singura persoana il poate interpreta. Aceasta e Sylvester Stallone, care aduce o anume latura salbatica personajului, de netagaduit".
Cu Rocky Balboa si John Rambo, Stallone a creat si s-a regasit in doua dintre cele mai persistente si mai simbolice personaje si francize de film.
Ambele nume evoca o singura imagine, precum si o singura voce, care fac ca scenaristul castigator de Oscar, regizorul si actorul sa fie inseparabili de creatiile lor cinematografice. Fie ca e boxerul supus, Rocky Balboa, fie ca e paria, veteran devenit membru al organizatiei paramilitare, John Rambo, ambele nume evoca un singur actor, cunoscut simplu, ca ''Sly'' sau ca ''Stallone''.
"Rocky si Rambo trimit la Stallone. Sunt personaje definite de Sly", spune King, folosind toate poreclele. "Rocky este alter egoul lui Rambo. Cand se trezeste Sly dimineata, spune ca e Rambo. Si, dupa ce-si bea cafeaua, e Rocky. A vrut sa dea cate un final potrivit ambelor personaje si sa incheie seriile. 'Rocky Balboa' a fost ultima parte din seria 'Rocky', iar acum, 'John Rambo' va fi ultima parte din seria 'Rambo'".
In ultimul deceniu in special, filmele de actiune au devenit din ce in ce mai impregnate de elemente stiintifico-fantastice si de supranatural, avand loc in lumi si realitati paralele. Vrajitoarele lupta cu vrajitorii, iar supereroii care au superputeri se infrunta cu cyborgi, roboti, demoni si extraterestri. Alte filme de actiune cunoscute prezinta atacuri cu tehnologie avansata sau crime ale cyborgilor, saturate de efecte speciale, arme, dispozitive si vehicule avansate.
"Diferenta dintre Rambo si un supererou - in afara de faptul ca unul este fiinta omeneasca care traieste in mijlocul unor evenimente din viata reala - este nivelul etic al razbunarii. Agresiunea lui Rambo nu este supraumana", spune King. "E om, brutal, real. Este opozitia tipica dintre tiran si cel tiranizat. E un subordonat care are aptitudinile si capacitatea de a riposta, daca e nevoit".
Pentru unii, reinvierea celor patru filme in francizele "Rambo", "Die Hard" si "Indiana Jones", apare din dorinta de a vedea eroi de actiune in ipostaze de oameni normali in lupta cu extraordinarul, dar in circumstante bazate pe realitate. "Am avut de-a face cu o serie de personaje care sunt benzi desenate sau care au puteri speciale, sau care sunt intr-un anume fel fantastice", spune scenograful Franco Carbone, care a mai lucrat cu Stallone si inainte, la "Rocky Balboa". "Iar Rambo nu e deloc asa ceva. El e in carne si oase. E erou pentru ca stie cum sa traiasca pe acest pamant si cum sa apartina pamantului".
Actorul Rey Gallegos, care il interpreteaza pe mercenarul neprietenos Diaz, crede ca Rambo reprezinta arhetipul calatoriei omului. "Mi-e foarte clar ca Rambo are de-a face cu cele trei lucruri importante din viata unui barbat - o lupta de purtat, o calatorie de facut si o dragoste de recastigat. Personajul lui sufera de pe urma pierderii tuturor acestor trei lucruri. Orice barbat care se uita la acest film este imediat captivat de poveste, pentru ca noi toti cautam acea calatorie pe care s-o facem, lupta pe care trebuie s-o dam si femeia pe care trebuie s-o salvam. Rambo este cea mai reprezentativa imagine din acest punct de vedere".
Stallone vede in Rambo un simplu personaj pe care trebuie sa-l inteleaga. "Personajul Rambo revine la acel om mitic, care a fost ales sa faca ceva ce nu vrea sa faca, dar a fost nascut pentru asa ceva", spune scenaristul, regizorul si actorul. "Rambo da dovada de un simt al dreptatii care nu este complex, ci extrem de usor de inteles. Binele este bine, iar raul este rau. Cel rau trebuie pedepsit, iar cel slab trebuie protejat. Revine la povestile cu care am crescut cu totii, la mitologia binelui si a raului".
Despre filmele Rambo
"Cum ajunge un american din Arizona sa vaneze serpi veninosi in junglele Thailandei?" - Sarah
Titlul primului film se refera la varsarea de sange mai intai, la instigarea la agresiune. In filmul "First Blood", contrar opiniei majoritatii, RAMBO NU UCIDE NICI UN OM, desi poate sa o faca. In schimb, veteranul singuratic, cu parul lung, Rambo, e fugarit dintr-un orasel din munti de catre serif (BRIAN DENNEHY), in ciuda faptului ca nu face nici o problema.
In momentul in care tanarul hotaraste sa sfideze ordinul serifului, e arestat, batjocorit si maltratat inainte sa evadeze si sa fie vanat in salbaticia padurii din apropiere. Victima a circumstantelor, Rambo e hartuit de experientele lui din razboi, dar si traumatizat de cosmarul lui in derulare. Instruit sa fie soldat care sa ucida, el se bazeaza pe simtul lui practic si pe instinctul de supravietuire.
Rambo nu ucide, daca poate sa mutileze sau sa opreasca agresorul. La finalul filmului, veteranul furios aduce si orasul la acelasi nivel si are parte de o cadere psihica, plangand si prabusindu-se in bratele colonelului Trautman (RICHARD CRENNA). In roman, Rambo moare.
"'First Blood' a fost diferit de celelalte filme de actiune din gen, pentru ca era vorba de un suflet", spune actorul Tim Gang, care interpreteaza rolul mercenarului En-Joo in "John Rambo". "A fost vorba de un suflet si am incredere in Sly ca l-a atasat personajului. Daca te uiti la 'First Blood,' a existat o motivatie in spatele violentei, ceva ce il stimuleaza pe intreaga durata. Cred ca, odata cu acest film, a revenit in forta".
Pe langa recordurile de box-office in toata lumea, filmele Rambo au reinventat si au definit filmele de actiune moderne. Eroul a dat dovada de o onoare accesibila si de o simplitate la indemana oricui, pe care barbati din toate culturile si de toate varstele le-au putut intelege.
"Filmele Rambo patrund in inima de baiat a fiecarui barbat, iar acel baiat este adesea uitat cu cat imbatraneste barbatul". spune Gallegos. "Se spune ca baiatul moare si ca-i lasa cale libera barbatului, dar, adevarul e, ca baiatul nu moare niciodata. Eu sunt baiat chiar acum, un baiat care interpreteaza un soldat care are un favorit, un erou pe care a crescut privindu-l."
Rambo, este sustinut de armele lui clasice si de stilul lui de lupta. Inarmat cu un arc si sageti, cu un cutit si cu nelipsita banderola, Rambo reprezinta simplitatea si primitivismul, care face ca cele mai mari profunzimi sa vibreze...
"Rambo este un barbat care a renuntat la lumea civilizata complexa, si a lasat in urma toate aceste identitati nationale, etnice, tribale, pentru a trai simplu, instinctiv". spune Carbone. "Rambo este un personaj primitiv, un barbat care poate reflecta acea natura umana salbatica. Ca si triburile, societatile si statele evolueaza, iar noi am devenit mai specializati in modul in care trebuie sa apartinem acestor societati, intrucat sunt foarte multi oameni care au sentimentul ca nu-si gasesc locul in ele. Rambo pare sa reprezinte asta la un nivel destul de semnificativ. Este vorba despre o senzatie de ruptura si despre un individualism aspru."
Adesea examinate sunt povestile care stau la baza filmelor, care au fost inovatia, adesea patrunzatoare, acoperind sunetul de oase rupte, editarea rapida in probleme de politica sau sociale necunoscute sau neexplorate. "First Blood" (octombrie '82), de exemplu, a aratat efectele tulburarii posttraumatice inainte ca aceasta sa devina cunoscuta sau acceptata stiintific ca tulburare mintala. Romanul, scris in 1972, a fost supus multor revizii in procesul de ecranizare, impartit in 26 de scenarii, potrivit spuselor producatorilor Mario Kassar si Andrew Vanja. Celebritatea lui Stallone si implicarea lui dupa castigarea Premiului Oscar pentru "Rocky" au ajutat la terminarea primului film Rambo.
"Rambo a polarizat natiunea, mai ales in perioada post-Vietnam ", spune King. "A prezentat un alt fel de razboi si un alt fel de erou. In perioada Reagan, Rambo a evoluat ajungand un simbol - un simbol politic intre Est si Vest, intre comunism si granitele libertatii. A atins o coarda sensibila la vremea aceea. In definitiv, e vorba de o alegorie. Daca te uiti la filmele cu Rambo, el e foarte linistit. Forteaza doar atunci cand e fortat. Apoi, se retrage".
In cel de-al doilea film, "Rambo, First Blood, Part II" (1985) scris de James Cameron si de Sylvester Stallone, colonelul Trautman (RICHARD CRENNA) il recruteaza pe Rambo pentru a gasi si a aduce inapoi dovada ca sunt retinuti prizonieri de razboi chiar si dupa ce s-a terminat razboiul. Motto-urile filmului: "Nici un om, nici o lege, nici un razboi nu-l pot opri" si "De data asta, trebuie sa castigam" - au parut sa sublinieze frustrarea unei natiuni intregi in urma Razboiului din Vietnam si l-au ridicat pe Rambo la rangul de simbol al nobilitatii si al victoriei. Ca si primul film, "Partea a II-a " a continuat sa exploreze efectele pe termen lung ale Razboiului din Vietnam, in special felul in care au fost tratati prizonierii de razboi, si modurile in care ei si ceilalti soldati au fost folositi, maltratati si ignorati dupa intoarcerea lor acasa. "Ce vreau eu e ce vor cu totii", spune Rambo la sfarsitul filmului. "Sa ne iubeasca si tara tot atat de mult cat o iubim noi pe ea."
"De prima data cand il vedem pe Rambo, e respins de tara pe care o iubeste si pe care a servit-o", spune Julie Benz, care interpreteaza singurul personaj feminin din film, pe misionara Sarah. "Si asta e tot ce vrea - sa se duca acasa din nou. E o fiinta ranita. E puternic, impunator din punct de vedere fizic, totusi are si el suflet. Filmul ne prezinta o alta latura a lui Rambo, mai aproape de prima parte".
Indignarea indreptatita a lui Rambo pentru ca militarii care l-au instruit s-au folosit de el si au abuzat de el - precum si tara in slujba careia s-a pus si pe care a iubit-o - par sa aiba ecou in toata lumea. A devenit un razboinic nobil, un soldat care ucide doar pentru ca vor altii sa-l ucida, motivele lui nefiind decat autoapararea sau faptul ca e maltratat cand e captiv sau victima.
"Rambo este arhetipul clasic al razboinicului, care se poate regasi in orice limba", spune partenerul de film Graham McTavish, care interpreteaza rolul conducatorului mercenarilor, Lewis. "Rambo se inscrie in traditia lui of Beowulf, a lui Ahile, oameni mai importanti decat cei din jurul lor, care traiesc in afara societatii normale. Oamenii din Grecia antica sau din Roma antica l-ar recunoaste pe Rambo. Ceea ce este extraordinar la Rambo e faptul ca nu sta pe ganduri, ci actioneaza. Inainteaza, in timp ce alti oameni stau pe loc si se intreaba ce sa faca".
In "Rambo III" (1988), trimis sa-si salveze singurul prieten adevarat, pe colonelul Trautman, care a fost rapit intr-o misiune secreta din Afganistan, acolo unde rusii au purtat propriul lor Razboi din Vietnam din 1979 pana in 1988, Rambo explorand Jihadul (Razboiul Sfant), Mujahadeen (o lupta islamica) si Razboinicii Credintei din conflictele dintre triburile din Afganistan, totul putand fi regasit in titlurile de ziare de astazi.
La mai putin de cinci luni dupa ce s-a incheiat filmarea, in timp ce se edita "John Rambo", la sfarsitul lui septembrie 2007, Stallone si producatorii de film, impreuna cu restul lumii, au asistat la imagini dramatice de protest pro-democratie in Burma/Myanmar. Condusi de mii de calugari budisti in robe rosii, mitingurile antijunta au fost transmise intregii lumi prin intermediul telefoanelor mobile burmane, al internetului si al contrabandei de filme. A fost cel mai de amploare protest pro-democratie din Myanmar din ultimele doua decenii.
Inainte de inabusirea militara brutala, protestul ajunsese la 100 000 de participanti pe strazile Yangonului (fostul Rangoon). Cand conducatorii militari ai tarii au hotarat sa puna capat demonstratiilor, trupele au inceput sa-i bata pe protestanti, apeland si la armele automate, gaze lacrimogene impotriva grupurilor neinarmate, ucigand civili si calugari. Guvernul a intrerupt imediat accesul la internet si a inceput sa controleze retelele de telefonie. Manastirile budiste au fost asediate, iar demonstrantii prinsi si inchisi. Nu se cunoaste numarul oficial al mortilor, date fiind caracterul secret si lipsa de informatii.
Spre deosebire de protestele prodemocratie din 1988, aceasta razmerita a fost condusa de calugarii budisti, nu de studenti, si a inceput in august, cand o crestere a pretului combustibilului a starnit proteste si a inceput sa atraga atentia lumii asupra altor abuzuri ale guvernului militar.
"Filmele cu Rambo sunt fixate intotdeauna intr-un mediu realist", spune producatorul John Thompson.
"A fost veteranul din Vietnam privat de drepturi, apoi au fost disparutii si prizonierii de razboi, razboaiele interminabile si luptele din Afganistan. Iar ceea ce a adus Sly in acest film este o poveste putin cunoscuta, despre genocidul comis de Myanmar impotriva triburilor karene. Este un decor foarte realist, de care Stallone se foloseste cu succes".
Producatorul King mai adauga: "Toate filmele cu Rambo au fost niste alegorii. Au fost povesti cu simboluri ale binelui impotriva raului. Au avut ca baza probleme reale. Momentul in care Rambo patrunde in Burma e ceva ce se intampla si astazi.
Exista multi fosti mercenari americani si soldati care trec raul si-i ajuta pe kareni. Sunt misionari si campuri de mine si tabere de refugiati. Da, un film trebuie sa fie un mijloc de divertisment, dar trebuie si sa spui deschis povestea".
Intr-o industrie construita din firme si francize, seria de filme cu Rambo a reusit sa intreaca asteptarile. Fiecare dintre cele trei filme cu Rambo a debutat pe locul intai la box-ofice, a atins vanzari-record si a castigat miliarde in intreaga lume. In ciuda criticilor adesea negative cu care s-au confruntat, filmele si personajul Rambo au devenit un fenomen universal, traversand diverse limbi si culturi. De ce a reusit "Rambo" acolo unde atatia altii au esuat?
"Cred ca personajul Rambo a fost o franciza de succes pentru ca se asteapta sa piarda", a adaugat Thompson. "Personajul infrunta intotdeauna situatii ingrozitoare. Se intalneste cu obstacole care par imposibil de trecut, iar el iese victorios. Mai este si o persoana prost inteleasa. E un singuratic interesant, in care cred ca se regasesc cu usurinta spectatorii".
Din acest punct de vedere, Rambo se aseamana cu alter egoul producatorului lui, Stallone. Cea mai mare parte din distributia care lucreaza cu Stallone spune ca e inteligent, amuzant, un artist cult si energic. Un om al contrastelor, el mentine un dialog continuu si o atitudine de colaborare pe platoul de filmare, totusi este foarte ferm in ceea ce prinde.
E accesibil, adesea glumet, dar e cunoscut si ca un singuratic meditativ.
Actorii il descriu ca un "actor al actorului", care poate inspira si obtine mari performante. Totusi e concis, direct, adesea brutal in critici si directive. E un povestitor innascut, a fost nominalizat la Oscar pentru scenariile sale de cand a inceput cariera lui acum trei decenii, cu toate acestea este cunoscut mai mult pentru muschi, decat pentru minte".
Majoritatea filmelor lui sunt realiste, pline de curaj si demonstreaza ca a atinge perfectiunea in ceea ce iti doresti, nu este un lucru imposibil.
Duritatea cu sentimentul se combina perfect, iar acestea expuse in mediul realist al vietii, fac pe cinefilii cu suflet nobil sa il admire si mai mult. Vorbeste putin, simte adanc si actioneaza imediat, iar modestia nu lipseste deloc din caracterul actorului.
"Stallone isi asuma riscuri intotdeauna", spune Benz. "Primul 'Rocky' a fost un risc pentru el. La fel s-a intamplat si cu Rambo. Iar acum, sa aduci un personaj in prim-plan dupa 20 de ani, sa apari pe ecran la varsta de 60 de ani ca erou de actiune si sa intruchipezi tot ceea ce implica asta. Sa ajungi la conditia fizica necesara, sa regizezi si sa controlezi aceasta productie de proportii, sa te confrunti cu problema periculoasa si ingrozitoare din Burma, toate acestea sunt riscuri. Cariera lui e presarata de riscuri si asta il face o asemenea legenda, un simbol. Nu se teme sa-si asume riscuri. Nu se teme de caderi."
La Botz spune ca energia si cunostintele lui Stallone impresioneaza pe toata lumea. "Habar n-am cum face, dar vine in fiecare zi, gata de treaba", spune La Botz. "Are o putere de concentrare incredibila si o etica a muncii fantastica. Stiu ca e criticat pentru ca e un batran care face asta, dar nu pare nici pe departe batran. Nu-mi vine sa cred ca are 60-61 de ani. Sunt foarte putini barbati la jumatatea varstei lui care ar putea face asta, asa ca n-au decat sa spuna ce vor. El o face. E un barbat adevarat".
Thompson crede ca simtul responsabilitatii lui Stallone privind incheierea capitolului Rambo este ceea ce-l conduce. "Cred ca Sly este constrans sa termine ultimul capitol al unei imagini si al unui personaj american celebru", spune el. "E neobosit in energia lui fizica si psihica - scrie, regizeaza, joaca, revede scenele, rescrie scene in urma celor filmate. Suntem cu totii impresionati, invidiosi si inspirati de acest nivel de energie si de dedicare".
DESPRE POVESTEA DIN SPATELE LUI "JOHN RAMBO"
"Incerci sa schimbi ceea ce este... Ca suntem niste animale.
De parca razboiul care se da acolo, oriunde, ar curge prin vene.
Razboiul e ceva natural, pacea e accidentala.
Asa stau lucrurile.
Cand esti constrans, sa ucizi e la fel de simplu ca actul respiratiei'. " - John Rambo
Urmand succesul lui "Rocky Balboa", ultima parte din seria Rocky, Stallone a decis sa incheie si capitolul John Rambo. "La baza sta acelasi motiv ca la Rocky, sa ajung din nou la personaj", spune Stallone. "Am vrut un final pentru Rambo. Cred ca ultimul film cu Rambo a avut intentii bune, dar nu le-a transmis asa cum trebuia. Era anul 1988, impotriva situatiei din Afganistan, chiar in momentul in care razboiul se apropia de sfarsit, iar rusii se retrageau. La vremea aceea, oamenii in general si presa nu erau implicati in problemele din Afganistan, Mujahadeen sau din Taliban. E putin diferit ce s-a intamplat de cand au plecat rusii si ce se intampla in prezent. Dar la vremea aceea, nu a functionat. Am vrut sa pun capat seriei cu o nota mai optimista si sa dezvalui personajul asa cum este el".
Dupa ce Millennium Films a cumparat de la fratii Weinstein de la Miramax drepturile asupra continuarii filmului Rambo, producatorul de la Millennium, John Thompson, l-a abordat pe Stallone in legatura cu un alt film cu Rambo. "Nu voia sa reia personajul decat daca isi putea da seama unde fusese acesta si daca mai ramasese ceva de spus", spune Thompson. "S-a gandit la asta, dar era prins cu 'Rocky Balboa' in acel moment. I-a luat o vreme, pentru ca era ocupat cu Rocky si cu succesul acelui film. A fost nevoie de rabdare pentru a gasi momentul potrivit pentru a face acest film".
Pentru Stallone, a fost nevoie de o poveste provocatoare, care sa-l constranga. "M-am gandit: 'Daca fac ultimul Rambo, vreau sa fie vorba despre ceva.' Nu voiam sa fie despre o crima, despre droguri sau despre un jaf de bijuterii. Voiam sa fie despre umanitate si despre conditia omului".
Au circulat multe idei si scenarii pentru o a patra parte din Rambo de-a lungul anilor. Mai multe subiecte erau despre conflicte celebre, precum cel din Irak, Afganistan, Sudan, Columbia, chiar si Darfur. Desi Thompson si Millennium aveau deja o jumatate de duzina de scenarii cu personajul Rambo, Stallone a vrut sa gaseasca ceva mai putin evident, o poveste despre unul dintre conflictele mai putin cunoscute.
"Am inceput sa cercetez si sa intreb prin jur", spune Stallone. "Am sunat la revista Soldier of Fortune si la Natiunile Unite. Am vrut sa-i intreb 'Care este cel mai putin mediatizat, mai elocvent si mai devastator abuz al drepturilor omului de pe planeta?' Iar ei au spus: 'Burma.' Povestea asta se bazeaza pe realitate, pe un razboi care a durat 60 de ani. Brutalitatile alese in acest film se bazeaza pe ce li s-a intamplat acestor oameni. De fapt, cele mai multe atrocitati sunt atat de infioratoare, incat nu le pot arata. Acesta este adevarata oroare a razboiului".
Pentru tribul karen, care a luptat cu aliatii impotriva armatei japoneze si a fortelor militare burmane in cel de-al Doilea Razboi Mondial, in momentul in care un razboi s-a terminat, a inceput un altul. Karenii voiau un stat independent si autonom, asa cum cautau si celelalte triburi si minoritati ale tarii.
Cand Marea Britanie, care colonizase Burma decenii intregi si-a retras armata pentru a se concentra asupra suferintelor de dupa razboi, a aparut un nou nationalism burman. Sfarsitul colonialismului si al vechilor institutii regale, combinat cu ani intregi de razboi si de conflicte etnice, a lasat armata burmana sa guverneze infrastructura tarii - de la serviciile navale la companii de import si export, la construirea de drumuri si poduri si la sisteme de comunicatie.
In 1947, cand negocierile pentru o tara proprie s-au sfarsit, karenii au infiintat Uniunea Nationala Karena, un organism si o autoritate politica care sa lupte pentru independenta lor. De atunci au luptat incontinuu. Dupa 60 de ani, karenii continua sa sufere un genocid brutal si sistematic, fiind la mana guvernului burman.
"Mi s-a parut ca acesta ar fi subiectul perfect, pentru ca e o poveste care nu il implica doar pe Rambo si actiunile lui, ci e un fapt real, o poveste adevarata", spune Stallone. "Este vorba de o distributie intreaga, cu misionarii si cu mercenarii, nu e povestea unui singur om. Din momentul in care am auzit de el, am inceput sa fac cercetari si m-am gandit: 'Daca as putea combina aceste doua laturi - sa ridic un semn de intrebare asupra razboiului civil dintre kareni si burmani si sa aduc publicului o poveste de aventuri buna - ar fi perfect".
Pentru Stallone, povestea burmana a mai avut si alte intelesuri, mai ales dat fiind ca Rambo a trait in Thailanda in ultimele doua filme. Ca si alti numerosi veterani de razboi, Rambo a ramas in Asia de Sud-Est, nesimtindu-se in largul lui sa se intoarca in sanul societatii americane. Reluand povestea dupa 20 de ani, Stallone si-a imaginat cum experientele si singuratatea lui Rambo, stilul de viata ascetic si-au pus amprenta asupra locului si a modului de viata si de munca. Si-a imaginat un barbat ale carui miscari greoaie reflectau faptul ca vazuse si trecuse prin prea multe. "E un paria, dar nu si un izolat", spune Stallone. "E retras - foarte dezamagit de lume si ducandu-si viata in singuratate".
Benz adauga: "Nu e Rambo cu ulei pe piele. Nu mai e Rambo de acum douazeci de ani. Este un Rambo cu decenii mai tarziu, imbatranit si mult mai intelegator. Vezi cum tot ce a experimentat - in Rambo 1, 2 si 3 - si-a pus amprenta asupra vietii lui. A devenit carapacea unui om".
Cand Rambo accepta sa treaca misionarii, condusi de dr. Michael Bennet, si de logodnica lui, Sarah, peste raul Salween, in Burma, o face fara tragere de inima, dupa ce o asculta pe Sarah. In momentul in care misionarii nu se mai intorc, Rambo stie ca numai el poate conduce grupul de mercenari platiti pentru a-i gasi.
"Rambo decide sa-i ajute pe misionari pentru ca pare sa recunoasca in Sarah o licarire de speranta si de optimism", spune Stallone. "Poate ca e ceva ce a simtit si el cu multa vreme in urma, pe cand era tanar, cand s-a pus in slujba tarii, crezand ca poate sa schimbe ceva. Si desi nu crede asta in adancul inimii sale, are un sentiment de loialitate si de protectie pentru ea. E un optimism pe care simte ca trebuie sa-l respecte si sa-l protejeze".
Rambo mai cunoaste si coruptia inimaginabila si brutalitatea din Burma din prezent, cu torturile, executiile si cu folosirea violurilor ca arma asupra copiilor si a adultilor. Calatorind, lucrand si traind in jungla din muntii din nord, dintre Burma si Thailanda, Rambo a asistat la distrugerea lenta a recoltelor si a satelor, la victimele minelor de razboi, la lagarele de munca pline de barbati, femei si copii kareni batuti si infometati. Daca inainte a evitat sa se implice, acum se simte responsabil si stie ca trebuie sa ajute, oricat ar fi de ingrozitoare consecintele.
"Nici macar nu putem sa aratam o zecime din atrocitatile si din genocidul sistematic care se deruleaza de-a lungul granitei zilnic", spune King. "Am facut cercetarile si nu inventam nimic. Totul e real, documentat, nu violenta de dragul violentei. 60 de ani, acesti oameni au fost sistematic anihilati, si nimeni nu stie acest lucru. Nimeni nu stie cat de ingrozitor este cu adevarat".
Satele triburilor karene se intind de la vest, de la orasul Mae Hong Son, prin centrul Thailandei si in sud, in Burma, de-a lungul a 2,496 kilometri de granita.
De la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, fortele militare burmane, inarmate cu arme chinezesti, au incercat sa elimine triburile karene si sa-si mareasca teritoriul, bogat in petrol, rubine, smaralde si jad. Inabusirea povestii a reusit la scara larga, pentru ca Burma a rupt orice legatura diplomatica sau media cu Vestul. Revolta studenteasca si masacrul din Ragoon din 19 septembrie 1988 si reportajul rebelilor gemeni kareni cunoscut ca "Armata Domnului" au reusit sa patrunda in lumea larga, aducand cu sine titluri de ziar despre razboiul civil interminabil.
In 2002, Consiliul Thailandez de Securitate Nationala a interzis corespondentilor straini sa mai intre in taberele de refugiati sau in zonele aflate sub controlul burman de la granita. Multi cred ca interzicerea presei a fost o urmare directa a doua reportaje devastatoare din anul acela ale gruparilor umanitare - reportajul "Viol autorizat" din partea Shan si "Brutala domnie a terorii" din partea Trupelor Libere Burmane, mentionate in film.
"Subiectul burman a fost atat de natural amintit in presa, iar asta, pentru ca sunt oameni si natiuni foarte puternice care ii sprijina pe burmani", spune Stallone. "Odata cu acest film, introducem o fictiune intr-un cadru realist. Este deci o responsabilitate imensa sa spunem povestea karena, dar si sa aducem dramatism cu povestea noastra".
Cea mai mare parte din distributia si din echipa de film din Vest nu mai auzisera de razboiul civil dintre kareni si burmani. "Cunostintele mele erau practic egale cu zero", recunoaste McTavish. "Nu vreau sa ma abat, dar cred sincer ca un film de asemenea proportii va reusi sa atraga atentia asupra acestui conflict mai mult decat o serie de conferinte de presa tinute de grupuri umanitare. Trist, dar adevarat.
Desigur, nu a fost la fel in cazul actorilor locali, a membrilor echipei de filmare si a figurantilor care au lucrat la acest film. De fapt, multi dintre ei erau participanti reali si victime ale razboiului, care puteau avea de suferit de pe urma participarii si aparitiei in acest film. Actorul Muang Muang Khin, fost rebel KNU, care-l interpreteaza pe maiorul burman Tint, spune ca vrea sa-si asume riscul sa spuna intregii lumi ce li se intampla acestor oameni.
"Am acceptat rolul pentru ca-i urasc pe burmani. Trebuie sa joc acest rol", spune el. "Vreau sa afle toata lumea cum ucide armata burmana oameni din regiunile etnice. Dupa lansarea acestui film, o sa stau in umbra, pentru ca sunt spioni burmani peste tot, chiar si in Thailanda, si s-ar putea sa existe represalii".
Guvernul burman - si spionii militari burmani - instaureaza teama chiar si in Thailanda, la sute de mile de zona aflata in razboi. "Guvernul burman este extrem de discret in privinta acestui conflict. Ar putea fi nevoie de asa ceva pentru a-l face cunoscut oamenilor", spune King. "Stiu ca mai sunt si alte probleme si conflicte - Irak, Iran, Africa - si ca acesta este unul in plus.
Dar scoate in relief acest razboi, acest genocid ingrozitor si poate va ridica niste semne de intrebare".
Asa cum crede Stallone, daca lumea il va cunoaste pe Rambo, ii va cunoaste si pe kareni, dar si pe politicieni...
"Batranii incep razboaiele, iar tinerii le poarta.
Nimeni nu castiga. Cei prinsi la mijloc mor,
si nimeni nu ne spune adevarul..." - John Rambo
Crist11
pe 26 Iunie 2011 17:46
Seria Rambo, nu cred ca ar fi exista fara Stallone, iar acest film a fost genial.
Doar.Sucre
pe 01 Mai 2011 23:49
Dupa ce am auzit de nenumarate ori expresia ,,Cine te crezi ma?! Rambo?" si o foloseam si eu si nici nu vazusem filmul , am zis ca ,,Hai mai ca il descarc , e Stallone , trebuie sa fie bun!" am descarcat toata seria si mi-au placut o gramada de chestiute din fiecare film.
In primul si al 2 lea vedem un Stallone tanar , in putere si cu o minte proaspata si totusi foarte ,,bine lucrata" ca sa fac aluzie si la masa musculara . Actiunea are un inceput , continut si un final. Superb. Al 3 lea Rambo , nu ma lasat neaparat cu gura cascata dar mi-a placut , Stallone aratand deja urme de batranete.
Ultimul Rambo (insfarsit) mi sa parut cel mai bun din toata seria , Stallone a profitat de efectele speciale de astazi si toate cele , si a contribuit mai mult la scenariu . Stallone si Rambo , ambele doua personaje batrane , dar cu o minte mult mai inteleapta decat la inceput . Pentru mine , asta a fost ultimul Rambo , mi-a placut cum au incercat la sfarsit sa faca imaginea aia de la primul film din seria cand Rambo merge in blugi si tot asa , singur pe drum , superb!
Nu as vrea o continuare!
zeki
pe 06 Februarie 2011 21:53
un film foarte reusit , toate partile au fost bune , Sylvester Stallone joaca nemaipomenit de bine , merita vazut ..... Nota 10 !!!
Dar_kvampire
pe 06 Februarie 2011 19:47
Mie mise pare ca fost mult mai bun asta a avut mai mult bulion dar toata seria e de nota 10
Anduril
pe 05 Februarie 2011 14:35
toata seria de filme Rambo a fost una de exceptie. Un adevarat erou
chiba_florin
pe 08 Ianuarie 2011 22:39
un film de-a dreptu' remarcabil, Stallone este un actor remarcabil
Pitbull
pe 13 Decembrie 2010 11:07
Un fleac. I-a ciuruit. - Rambo IV
Zis-a Sly că se retrage după acest Rambo reîncălzit aidoma lui Rocky anul trecut. Ne-ar părea rău, căci deşi decăzut în comercialism superficial şi incapabil să mai fi repetat vreodată creaţiile din primele Rocky şi Rambo, Stallone rămâne totuşi unul dintre cei mai good guys de la Hollywood - are el un farmec, un inefabil, un ceva, acolo, care nu l-a părăsit treizeci de ani de-a rândul. De bună seamă, acest nu-ştiu-ce stallonian e cel care ne ajută să-l iertăm, cu un zâmbet înţelegător, pentru micuţa dambla de copil întârziat în mintea adultului, pe care şi-o face cu Rambo ăl de-al patrulea.
Rambo: First Blood era un film de acţiune bun, şi un manifest pacifist constituit cu mijloacele violenţei - arătăm dar condamnăm: "aşa nu!". Rambo II şi III nu se mai încurcau cu fineţuri - în ambele, eroul îşi făcea scrupule doar la început, după care ceda prompt şi previzibil şi se ducea să sfârtece nord-vietnamezi şi să spulbere ruşi în Afghanistan (pe vremea când talibanii erau de-ai noştri) în câte-un scop nobil: să găsească prizonieri americani abandonaţi de decenii, sau să-l salveze pe Trautman. Pe lângă aceste mize, factice dar corecte, scenariile erau construite destul de abil, cu creşteri de tensiune, răsturnări de situaţie, momente de suspense veritabil. Era nişte filme de acţiune ieftine, dar corect lucrate.
Dar anii au trecut, şi făcându-i-se lui Sly dor de Rambo, atâta s-a mai bucurat că uite, i s-a legat şi iar îl înfăţoşează, încât pas de-a mai pierde el vremea cu mofturi de-astea: "miză", "dramaturgie", măciuci... Lasă. Pelicula pe care-o vedem acum e cât se poate de cinstită: se-ntâmplă o dandana, Rambo se-ndură şi pleacă s-o rezolve, o rezolvă (mai rezolvând în paralel şi câteva zeci - sau poate sute - de birmani răi pe care-i zdrumincă-n mici fărâmici peste toate pogoanele de junglă) şi se-ntoarce acasă. De tot. Adică-n State. De ce? Iote de-aia.
De reţinut - foarte important! Cam după un sfert de oră din film, zice trei replici adânci, în extreme close-up - ceva cu ce e viaţa şi ce e moartea şi lumea asta e aşa cum e. Punct. Bifat.
Pe urmă nu mai zice mare lucru, doar tace şi face - ce-a făcut în episoadele II şi III, la nivel macro. Adică, aici, măcel, nene, ce pana mea! Mitralieră d-aia de merge şi la demolări, baleind frumos efective întregi de soldaţi guvernamentali răi care-i căsăpiseră pe ţăranii cei nevoiaşi. Decapitări, maţe făcute praştie, torsuri secţionate frumos (adică urât), copilaşi ciuruiţi (nu de Rambo, evident - de ăia pe care-i ciuruie Rambo), ciosvârte prin mărăcini, mădulare prin copaci, craci prin crăci - şi borş cât cuprinde, zici că-s explozii de gaze în lanţ la o fabrică de ambalat bulion. Nici nu mai apuci să-ţi pui problema de regie, de mizanscenă, de încadratură, montaj, actori şi alte pampleziruri. Atâta doar că ritmul cadrelor de acţiune e olecuţă prelucrat spre accelerare/sacadare, ca carnagiul s-arate şi mai şi.
Şi la sfârşit, când merge Rambo iavaş-iavaş pe şoseaua aia din Arizona, sau Alabama, sau Nebraska, sau Teleorman, cu rucsăcelu-n spinare, un singur lucru mai lipseşte: s-apară Brian Dennehy c-un patrol car şi să-i ceară buletinul. Ca să ne-ntoarcem full circle. Măcar să ştim o socoteală.
25 ianuarie, 2008, h. 11:23-11:49
Bucureşti, România
shogwon
pe 07 August 2010 16:34
foarte bun filmul dar nu cred ca este capodopera ar fii capodopera daca ar avea si el macar un premiu bafta
danyx493
pe 07 August 2010 16:32
Un film bun, dar a imbatranit si Stallone, numai are aceiasi "agilitate" de razboinic din tinerete...pentru mine cel mai bun din toata seria a fost primul, deoarce este inspirat din fapte reale, toti veteranii ce se intorceau din Vietnam erau luati la misto si nu erau acceptati pe nicaieri, erau considerati un pericol pentru societate...e si uite ca Rambo le-a facut pe plac, chiar daca nu a vrut el sa inceapa, dar le-a aratat cu cine au de a face...
Mihai2508
pe 05 August 2010 18:03
Un film foarte bun, chiar m-am bucurat cand am aflat ca va fi o continuare.
Ce diferenta intre cum arata Stalone in primul film si cum e in partea a 4-a.
legolas05
pe 05 Iunie 2010 00:12
este cel mai urat film.....nu im plac de loc filmele cu sylvester stallone
sarge
pe 09 Mai 2010 15:01
Dupa parerea mea cel mai bun din serie, chiar daca a imbatranit. In primele parca il facea sa se comporte ca un nebun scapat din spital
ooo333
pe 13 Martie 2010 11:36
E bunicel nu extraordiar mai slab decat ma asteptam ! da din atacul ala asupra satului exact pe turisti aia iau luat prizonieri si ceilalati au scapat !
deea9595
pe 13 Martie 2010 11:31
desi mi-a parut cam scurt a fost un film destul de bun cu un Stallone mai in forma ca oricand!:))
shooter
pe 12 Martie 2010 22:56
eroul din inima oricarui soldat...superba toata seria
Vladut1994
pe 09 Martie 2010 09:03
Filmul este ok.Stalone joaca bine ,iar de aceasta data nu mai omoara singur o armata intreaga.
jhon91
pe 28 Decembrie 2009 20:44
un film bun care,parerea mea se ridica la nivelul celorlalte filme rambo cu stalone .incredibil in ce forma este stalone
claudiu-daniel-lugoj
pe 08 Noiembrie 2009 11:43
Nu a fost la ce ma asteptam eu dar nici rau nu a fost.Pentru mine rambo 2 si 3 sunt cele mai bune.
Radu1711
pe 07 Noiembrie 2009 00:23
un film foarte bun si reusit, actiunea este mai frecventa si efectele speciale mai bune, merita vazut este un film de nota 10.
stochita
pe 06 Iulie 2009 19:38
bun,cel mai bun din serie..................................nota 9,5
FreakDoll
pe 20 Iunie 2009 19:30
Mi-a placut cel mai mult din seria Rambo, desi unele scene sunt foarte violente (gen: mutilarea oamenilor).
pe 02 Februarie 2009 19:44
A omorat vreo 3 milioane de oameni in filmu asta :|
apropo... ce calibu aveau armele alea?? 850? :|
theodor
pe 19 Iulie 2008 00:30
apare rambo V in 2046
pe 22 Februarie 2008 11:51
Cel mai bun rambo de pana acuma, nu-l ratati il recomand tuturor.
pe 29 Ianuarie 2008 19:17
Albina cu barba si furnica pitica cu trei picioare - raritati planetare - au ramas mute dupa vizionarea acestui...film, lasaind astfel un gol imens in ecosistem. Sigur urmatoarele Rambo - caci vor mai fi, natiunile o vor cere -vor fi mult, mult mai spectaculoase, iar stallone cu atit mai puternic, tinar si viguros.
pe 26 Ianuarie 2008 05:45
ategoric cel mai bun film de actiune facut in secolul 21!!!
qqq
pe 11 Ianuarie 2008 17:17
lol. Dupa ce a facut toata planeta misto de rahaturile alea de filme , dupa ce a luat zmeura pt ele, dupa ce a iesit parodie dupa porcaria de film ,ce a zis Stallone? A zis hai sa mai fac unul acum dupa 25 de ani ,cand nici manelistii cu 4 clase nu mai gusta "filmele cu carate"
pe 15 Ianuarie 2007 06:05
OMFG!
mosorvlad
pe 01 Ianuarie 2007 23:31
Vedeti ca a aparut si posteru la film si cateva titluri la film "Pearl of the Cobra" si "In the Serpent's Eye".
Nemaiavând succesul de odinioară dobândit în filme gen "Rocky" sau "Rambo", Sylvester Stallone a hotărât să readucă la viaţă cele două personaje în continuări dedicate persoanelor nostalgice. Aşa au apărut "Rocky Balboa" sau "Rocky VI" (2006) şi "Rambo IV" (2008), două filme regizate de Stallone după propriile scenarii. Ambele pelicule au avut un scop comercial, urmărind a-i captiva doar pe fanii înrăiţi ce ar fi iertat oricum derapajele scenaristice şi regizorale şi a aduce venituri care să-i aline bătrâneţile lui Stallone.
Scenariul lui "Rambo IV" este conceput pentru a-i oferi publicului ţintă ceea ce-şi doreşte: un erou invincibil "greu de ucis" şi o cantitate mare de violenţă nerealistă. Stallone renunţă la răsturnări de situaţie şi la suspans, axându-se pe un model de acţiune previzibil: trageri cu arcul bine ţintite şi rafale de mitralieră care seceră tot ce mişcă. Nu mai contează nici măcar motivaţia personajului, transformat dintr-un luptător pentru pace într-un criminal de război: "dacă vreţi să-i ajutaţi pe rebeli, daţi-le arme", spune la un moment dat personajul, pentru ca în alt moment să afirme că unii combatanţi merită să moară. Spectatorii vor să vadă doar cum inamicii cad morţi ca într-un joc video de proastă calitate, pentru ca personajul să treacă la un nivel superior unde să măcelărească alţi inamici. Şi totuşi, filmul continuă să placă pentru că personajul Rambo are un fel de farmec personal, care ne face să-i iertăm derapajele.
Filmul este violent, dar real
Nimeni nu castiga. Cei prinsi la mijloc mor,
si nimeni nu ne spune adevarul..."
... - John Rambo
Simbolul soldatului Perfect
Din octombrie 1982, cand personajul John Rambo si-a facut debutul in filmul "First Blood", numele "Rambo" a devenit simbolul soldatului puternic, totusi vulnerabil, un razboinic dur care se ridica impotriva opresiunii si a nedreptatii.
In primul film, o adaptare dupa romanul cu acelasi nume al lui David Morrell, First Blood, John Rambo a fost veteranul din Razboiul din Vietnam, un soldat extrem de talentat, decorat, care se trezeste ca fiind un paria in propria-i tara, dupa un razboi care a starnit animozitate. Trei filme si doua decenii mai tarziu, "Rambo" a devenit stenografia multilingva si universala pentru eroul care lupta impotriva opresiunilor. In zonele de razboi din vremurile noastre, din Afganistan, in Irak si Burma, "Rambo" a ajuns sa se refere atat la agresiunea militara extrema, cat si, dimpotriva, la un barbat obligat de circumstante sa recurga la violenta.
Un amestec de mostenire germana si americana, forta fizica a lui Rambo, dar si vulnerabilitatea emotionala ating coarda sensibila a cinefililor, catapultand personajul de film intr-un simbol universal. "Rambo" a impresionat atat prin discutiile obisnuite, cat si politice, in vreme ce seria de filme a facut din Stallone unul dintre cele mai mari staruri ale erei.
Doua decenii mai tarziu, fie datorita marturiei Jessicai Lynch, depusa anterior Congresului din 2007, impotriva scenariului "fetita Rambo", privind capturarea ei din Irak, fie datorita unui raport al Pentagonului asupra programelor militare, din 2007, "Problema Rambo" a fost readusa pe culmi, iar imaginea personajului Rambo a devenit parte a culturii populare.
"In toata lumea, 'Rambo' a devenit parte din lexicon, adaugat chiar ca substantiv in dictionar", a spus producatorul Kevin King. "Daca o sa cauti in dictionar, in dreptul lui 'Rambo' vei gasi definitia 'agresiune militara'. Sau cu alte cuvinte, este vorba de bine versus rau, de opresor versus oprimat, de paria versus societate.
Oricine poate intelege anumite aspecte ale acestei opozitii".
Rambo a penetrat constiinta universala intr-o maniera fara precedent pentru un personaj de film. Se pot gasi fotografii si asemanari cu Rambo in casele liderilor triburilor de rebeli kareni, in zona de razboi din muntii din Afganistan, chiar si in locuri in care filmele sunt ilegale, rare sau aproape inexistente.
In timp ce se alegeau localnici si sute de figuranti pentru "John Rambo", cineastii au descoperit chiar ca pana si refugiatii thailandezi si burmani, precum si localnicii stiau de Rambo. "I-am intrebat: 'Stiti cine e Rambo?', iar raspunsul a fost 'Da. Da.'
Il cunosc foarte bine", a spus directorul de casting thailandez Pasiri 'Noiy' Pana. "Am intrebat cativa oameni burmani, iar ei au spus ca in satele si in casele lor, se uitau la acest film. Se ascundeau si se uitau la Rambo in secret".
De-a lungul anilor, Rambo a devenit tema unui album reggae, a numeroase melodii, chiar si a unor poezii si, desigur, a discursurilor politice. Pot fi gasite aparatori si sacose cu Rambo in Extremul Orient, tricouri cu Rambo in Africa si poze cu Rambo in America Centrala.
"Toata lumea are o poveste cu Rambo", A spus actorul Jake La Botz, care il interpreteaza pe mercenarul care canta la chitara, Reese. "Eram in Mexic la inceputul anilor '80, calatoream cu un autobuz la clasa a doua sau a treia, iar pe bordul acestui autobuz erau Iisus, Maria, Rambo si pasarea Tweety.
Aceste patru figuri. Un cvartet de sfintenie. Mi-a venit ideea ca, in Mexic, Rambo e un idol, cum e Che Guevara. E un simbol al privarii de drepturi si al impotrivirii in lumea moderna. Iar Tweety e o figura interesanta, dar cred ca asta se datoreaza faptului ca pisica nu-l prinde niciodata. Tweety e intotdeauna mai istet decat pisica".
"Exista ceva in sufletul fiecaruia care are tendinta de a distruge imediat raufacatorii sau oamenii care ne infrunta", spune actorul Paul Schulze, care interpreteaza rolul doctorului si misionarului Michael Burnett.
"Rambo intruchipeaza fiinta capabila sa triumfe in lupta cu greutati incredibile. Cred ca Rambo a devenit un personaj recunoscut pe plan mondial pentru ca l-a interpretat o singura persoana si pentru ca o singura persoana il poate interpreta. Aceasta e Sylvester Stallone, care aduce o anume latura salbatica personajului, de netagaduit".
Cu Rocky Balboa si John Rambo, Stallone a creat si s-a regasit in doua dintre cele mai persistente si mai simbolice personaje si francize de film.
Ambele nume evoca o singura imagine, precum si o singura voce, care fac ca scenaristul castigator de Oscar, regizorul si actorul sa fie inseparabili de creatiile lor cinematografice. Fie ca e boxerul supus, Rocky Balboa, fie ca e paria, veteran devenit membru al organizatiei paramilitare, John Rambo, ambele nume evoca un singur actor, cunoscut simplu, ca ''Sly'' sau ca ''Stallone''.
"Rocky si Rambo trimit la Stallone. Sunt personaje definite de Sly", spune King, folosind toate poreclele. "Rocky este alter egoul lui Rambo. Cand se trezeste Sly dimineata, spune ca e Rambo. Si, dupa ce-si bea cafeaua, e Rocky. A vrut sa dea cate un final potrivit ambelor personaje si sa incheie seriile. 'Rocky Balboa' a fost ultima parte din seria 'Rocky', iar acum, 'John Rambo' va fi ultima parte din seria 'Rambo'".
In ultimul deceniu in special, filmele de actiune au devenit din ce in ce mai impregnate de elemente stiintifico-fantastice si de supranatural, avand loc in lumi si realitati paralele. Vrajitoarele lupta cu vrajitorii, iar supereroii care au superputeri se infrunta cu cyborgi, roboti, demoni si extraterestri. Alte filme de actiune cunoscute prezinta atacuri cu tehnologie avansata sau crime ale cyborgilor, saturate de efecte speciale, arme, dispozitive si vehicule avansate.
"Diferenta dintre Rambo si un supererou - in afara de faptul ca unul este fiinta omeneasca care traieste in mijlocul unor evenimente din viata reala - este nivelul etic al razbunarii. Agresiunea lui Rambo nu este supraumana", spune King. "E om, brutal, real. Este opozitia tipica dintre tiran si cel tiranizat. E un subordonat care are aptitudinile si capacitatea de a riposta, daca e nevoit".
Pentru unii, reinvierea celor patru filme in francizele "Rambo", "Die Hard" si "Indiana Jones", apare din dorinta de a vedea eroi de actiune in ipostaze de oameni normali in lupta cu extraordinarul, dar in circumstante bazate pe realitate. "Am avut de-a face cu o serie de personaje care sunt benzi desenate sau care au puteri speciale, sau care sunt intr-un anume fel fantastice", spune scenograful Franco Carbone, care a mai lucrat cu Stallone si inainte, la "Rocky Balboa". "Iar Rambo nu e deloc asa ceva. El e in carne si oase. E erou pentru ca stie cum sa traiasca pe acest pamant si cum sa apartina pamantului".
Actorul Rey Gallegos, care il interpreteaza pe mercenarul neprietenos Diaz, crede ca Rambo reprezinta arhetipul calatoriei omului. "Mi-e foarte clar ca Rambo are de-a face cu cele trei lucruri importante din viata unui barbat - o lupta de purtat, o calatorie de facut si o dragoste de recastigat. Personajul lui sufera de pe urma pierderii tuturor acestor trei lucruri. Orice barbat care se uita la acest film este imediat captivat de poveste, pentru ca noi toti cautam acea calatorie pe care s-o facem, lupta pe care trebuie s-o dam si femeia pe care trebuie s-o salvam. Rambo este cea mai reprezentativa imagine din acest punct de vedere".
Stallone vede in Rambo un simplu personaj pe care trebuie sa-l inteleaga. "Personajul Rambo revine la acel om mitic, care a fost ales sa faca ceva ce nu vrea sa faca, dar a fost nascut pentru asa ceva", spune scenaristul, regizorul si actorul. "Rambo da dovada de un simt al dreptatii care nu este complex, ci extrem de usor de inteles. Binele este bine, iar raul este rau. Cel rau trebuie pedepsit, iar cel slab trebuie protejat. Revine la povestile cu care am crescut cu totii, la mitologia binelui si a raului".
Despre filmele Rambo
"Cum ajunge un american din Arizona sa vaneze serpi veninosi in junglele Thailandei?" - Sarah
Titlul primului film se refera la varsarea de sange mai intai, la instigarea la agresiune. In filmul "First Blood", contrar opiniei majoritatii, RAMBO NU UCIDE NICI UN OM, desi poate sa o faca. In schimb, veteranul singuratic, cu parul lung, Rambo, e fugarit dintr-un orasel din munti de catre serif (BRIAN DENNEHY), in ciuda faptului ca nu face nici o problema.
In momentul in care tanarul hotaraste sa sfideze ordinul serifului, e arestat, batjocorit si maltratat inainte sa evadeze si sa fie vanat in salbaticia padurii din apropiere. Victima a circumstantelor, Rambo e hartuit de experientele lui din razboi, dar si traumatizat de cosmarul lui in derulare. Instruit sa fie soldat care sa ucida, el se bazeaza pe simtul lui practic si pe instinctul de supravietuire.
Rambo nu ucide, daca poate sa mutileze sau sa opreasca agresorul. La finalul filmului, veteranul furios aduce si orasul la acelasi nivel si are parte de o cadere psihica, plangand si prabusindu-se in bratele colonelului Trautman (RICHARD CRENNA). In roman, Rambo moare.
"'First Blood' a fost diferit de celelalte filme de actiune din gen, pentru ca era vorba de un suflet", spune actorul Tim Gang, care interpreteaza rolul mercenarului En-Joo in "John Rambo". "A fost vorba de un suflet si am incredere in Sly ca l-a atasat personajului. Daca te uiti la 'First Blood,' a existat o motivatie in spatele violentei, ceva ce il stimuleaza pe intreaga durata. Cred ca, odata cu acest film, a revenit in forta".
Pe langa recordurile de box-office in toata lumea, filmele Rambo au reinventat si au definit filmele de actiune moderne. Eroul a dat dovada de o onoare accesibila si de o simplitate la indemana oricui, pe care barbati din toate culturile si de toate varstele le-au putut intelege.
"Filmele Rambo patrund in inima de baiat a fiecarui barbat, iar acel baiat este adesea uitat cu cat imbatraneste barbatul". spune Gallegos. "Se spune ca baiatul moare si ca-i lasa cale libera barbatului, dar, adevarul e, ca baiatul nu moare niciodata. Eu sunt baiat chiar acum, un baiat care interpreteaza un soldat care are un favorit, un erou pe care a crescut privindu-l."
Rambo, este sustinut de armele lui clasice si de stilul lui de lupta. Inarmat cu un arc si sageti, cu un cutit si cu nelipsita banderola, Rambo reprezinta simplitatea si primitivismul, care face ca cele mai mari profunzimi sa vibreze...
"Rambo este un barbat care a renuntat la lumea civilizata complexa, si a lasat in urma toate aceste identitati nationale, etnice, tribale, pentru a trai simplu, instinctiv". spune Carbone. "Rambo este un personaj primitiv, un barbat care poate reflecta acea natura umana salbatica. Ca si triburile, societatile si statele evolueaza, iar noi am devenit mai specializati in modul in care trebuie sa apartinem acestor societati, intrucat sunt foarte multi oameni care au sentimentul ca nu-si gasesc locul in ele. Rambo pare sa reprezinte asta la un nivel destul de semnificativ. Este vorba despre o senzatie de ruptura si despre un individualism aspru."
Adesea examinate sunt povestile care stau la baza filmelor, care au fost inovatia, adesea patrunzatoare, acoperind sunetul de oase rupte, editarea rapida in probleme de politica sau sociale necunoscute sau neexplorate. "First Blood" (octombrie '82), de exemplu, a aratat efectele tulburarii posttraumatice inainte ca aceasta sa devina cunoscuta sau acceptata stiintific ca tulburare mintala. Romanul, scris in 1972, a fost supus multor revizii in procesul de ecranizare, impartit in 26 de scenarii, potrivit spuselor producatorilor Mario Kassar si Andrew Vanja. Celebritatea lui Stallone si implicarea lui dupa castigarea Premiului Oscar pentru "Rocky" au ajutat la terminarea primului film Rambo.
"Rambo a polarizat natiunea, mai ales in perioada post-Vietnam ", spune King. "A prezentat un alt fel de razboi si un alt fel de erou. In perioada Reagan, Rambo a evoluat ajungand un simbol - un simbol politic intre Est si Vest, intre comunism si granitele libertatii. A atins o coarda sensibila la vremea aceea. In definitiv, e vorba de o alegorie. Daca te uiti la filmele cu Rambo, el e foarte linistit. Forteaza doar atunci cand e fortat. Apoi, se retrage".
In cel de-al doilea film, "Rambo, First Blood, Part II" (1985) scris de James Cameron si de Sylvester Stallone, colonelul Trautman (RICHARD CRENNA) il recruteaza pe Rambo pentru a gasi si a aduce inapoi dovada ca sunt retinuti prizonieri de razboi chiar si dupa ce s-a terminat razboiul. Motto-urile filmului: "Nici un om, nici o lege, nici un razboi nu-l pot opri" si "De data asta, trebuie sa castigam" - au parut sa sublinieze frustrarea unei natiuni intregi in urma Razboiului din Vietnam si l-au ridicat pe Rambo la rangul de simbol al nobilitatii si al victoriei. Ca si primul film, "Partea a II-a " a continuat sa exploreze efectele pe termen lung ale Razboiului din Vietnam, in special felul in care au fost tratati prizonierii de razboi, si modurile in care ei si ceilalti soldati au fost folositi, maltratati si ignorati dupa intoarcerea lor acasa. "Ce vreau eu e ce vor cu totii", spune Rambo la sfarsitul filmului. "Sa ne iubeasca si tara tot atat de mult cat o iubim noi pe ea."
"De prima data cand il vedem pe Rambo, e respins de tara pe care o iubeste si pe care a servit-o", spune Julie Benz, care interpreteaza singurul personaj feminin din film, pe misionara Sarah. "Si asta e tot ce vrea - sa se duca acasa din nou. E o fiinta ranita. E puternic, impunator din punct de vedere fizic, totusi are si el suflet. Filmul ne prezinta o alta latura a lui Rambo, mai aproape de prima parte".
Indignarea indreptatita a lui Rambo pentru ca militarii care l-au instruit s-au folosit de el si au abuzat de el - precum si tara in slujba careia s-a pus si pe care a iubit-o - par sa aiba ecou in toata lumea. A devenit un razboinic nobil, un soldat care ucide doar pentru ca vor altii sa-l ucida, motivele lui nefiind decat autoapararea sau faptul ca e maltratat cand e captiv sau victima.
"Rambo este arhetipul clasic al razboinicului, care se poate regasi in orice limba", spune partenerul de film Graham McTavish, care interpreteaza rolul conducatorului mercenarilor, Lewis. "Rambo se inscrie in traditia lui of Beowulf, a lui Ahile, oameni mai importanti decat cei din jurul lor, care traiesc in afara societatii normale. Oamenii din Grecia antica sau din Roma antica l-ar recunoaste pe Rambo. Ceea ce este extraordinar la Rambo e faptul ca nu sta pe ganduri, ci actioneaza. Inainteaza, in timp ce alti oameni stau pe loc si se intreaba ce sa faca".
In "Rambo III" (1988), trimis sa-si salveze singurul prieten adevarat, pe colonelul Trautman, care a fost rapit intr-o misiune secreta din Afganistan, acolo unde rusii au purtat propriul lor Razboi din Vietnam din 1979 pana in 1988, Rambo explorand Jihadul (Razboiul Sfant), Mujahadeen (o lupta islamica) si Razboinicii Credintei din conflictele dintre triburile din Afganistan, totul putand fi regasit in titlurile de ziare de astazi.
La mai putin de cinci luni dupa ce s-a incheiat filmarea, in timp ce se edita "John Rambo", la sfarsitul lui septembrie 2007, Stallone si producatorii de film, impreuna cu restul lumii, au asistat la imagini dramatice de protest pro-democratie in Burma/Myanmar. Condusi de mii de calugari budisti in robe rosii, mitingurile antijunta au fost transmise intregii lumi prin intermediul telefoanelor mobile burmane, al internetului si al contrabandei de filme. A fost cel mai de amploare protest pro-democratie din Myanmar din ultimele doua decenii.
Inainte de inabusirea militara brutala, protestul ajunsese la 100 000 de participanti pe strazile Yangonului (fostul Rangoon). Cand conducatorii militari ai tarii au hotarat sa puna capat demonstratiilor, trupele au inceput sa-i bata pe protestanti, apeland si la armele automate, gaze lacrimogene impotriva grupurilor neinarmate, ucigand civili si calugari. Guvernul a intrerupt imediat accesul la internet si a inceput sa controleze retelele de telefonie. Manastirile budiste au fost asediate, iar demonstrantii prinsi si inchisi. Nu se cunoaste numarul oficial al mortilor, date fiind caracterul secret si lipsa de informatii.
Spre deosebire de protestele prodemocratie din 1988, aceasta razmerita a fost condusa de calugarii budisti, nu de studenti, si a inceput in august, cand o crestere a pretului combustibilului a starnit proteste si a inceput sa atraga atentia lumii asupra altor abuzuri ale guvernului militar.
"Filmele cu Rambo sunt fixate intotdeauna intr-un mediu realist", spune producatorul John Thompson.
"A fost veteranul din Vietnam privat de drepturi, apoi au fost disparutii si prizonierii de razboi, razboaiele interminabile si luptele din Afganistan. Iar ceea ce a adus Sly in acest film este o poveste putin cunoscuta, despre genocidul comis de Myanmar impotriva triburilor karene. Este un decor foarte realist, de care Stallone se foloseste cu succes".
Producatorul King mai adauga: "Toate filmele cu Rambo au fost niste alegorii. Au fost povesti cu simboluri ale binelui impotriva raului. Au avut ca baza probleme reale. Momentul in care Rambo patrunde in Burma e ceva ce se intampla si astazi.
Exista multi fosti mercenari americani si soldati care trec raul si-i ajuta pe kareni. Sunt misionari si campuri de mine si tabere de refugiati. Da, un film trebuie sa fie un mijloc de divertisment, dar trebuie si sa spui deschis povestea".
Intr-o industrie construita din firme si francize, seria de filme cu Rambo a reusit sa intreaca asteptarile. Fiecare dintre cele trei filme cu Rambo a debutat pe locul intai la box-ofice, a atins vanzari-record si a castigat miliarde in intreaga lume. In ciuda criticilor adesea negative cu care s-au confruntat, filmele si personajul Rambo au devenit un fenomen universal, traversand diverse limbi si culturi. De ce a reusit "Rambo" acolo unde atatia altii au esuat?
"Cred ca personajul Rambo a fost o franciza de succes pentru ca se asteapta sa piarda", a adaugat Thompson. "Personajul infrunta intotdeauna situatii ingrozitoare. Se intalneste cu obstacole care par imposibil de trecut, iar el iese victorios. Mai este si o persoana prost inteleasa. E un singuratic interesant, in care cred ca se regasesc cu usurinta spectatorii".
Din acest punct de vedere, Rambo se aseamana cu alter egoul producatorului lui, Stallone. Cea mai mare parte din distributia care lucreaza cu Stallone spune ca e inteligent, amuzant, un artist cult si energic. Un om al contrastelor, el mentine un dialog continuu si o atitudine de colaborare pe platoul de filmare, totusi este foarte ferm in ceea ce prinde.
E accesibil, adesea glumet, dar e cunoscut si ca un singuratic meditativ.
Actorii il descriu ca un "actor al actorului", care poate inspira si obtine mari performante. Totusi e concis, direct, adesea brutal in critici si directive. E un povestitor innascut, a fost nominalizat la Oscar pentru scenariile sale de cand a inceput cariera lui acum trei decenii, cu toate acestea este cunoscut mai mult pentru muschi, decat pentru minte".
Majoritatea filmelor lui sunt realiste, pline de curaj si demonstreaza ca a atinge perfectiunea in ceea ce iti doresti, nu este un lucru imposibil.
Duritatea cu sentimentul se combina perfect, iar acestea expuse in mediul realist al vietii, fac pe cinefilii cu suflet nobil sa il admire si mai mult. Vorbeste putin, simte adanc si actioneaza imediat, iar modestia nu lipseste deloc din caracterul actorului.
"Stallone isi asuma riscuri intotdeauna", spune Benz. "Primul 'Rocky' a fost un risc pentru el. La fel s-a intamplat si cu Rambo. Iar acum, sa aduci un personaj in prim-plan dupa 20 de ani, sa apari pe ecran la varsta de 60 de ani ca erou de actiune si sa intruchipezi tot ceea ce implica asta. Sa ajungi la conditia fizica necesara, sa regizezi si sa controlezi aceasta productie de proportii, sa te confrunti cu problema periculoasa si ingrozitoare din Burma, toate acestea sunt riscuri. Cariera lui e presarata de riscuri si asta il face o asemenea legenda, un simbol. Nu se teme sa-si asume riscuri. Nu se teme de caderi."
La Botz spune ca energia si cunostintele lui Stallone impresioneaza pe toata lumea. "Habar n-am cum face, dar vine in fiecare zi, gata de treaba", spune La Botz. "Are o putere de concentrare incredibila si o etica a muncii fantastica. Stiu ca e criticat pentru ca e un batran care face asta, dar nu pare nici pe departe batran. Nu-mi vine sa cred ca are 60-61 de ani. Sunt foarte putini barbati la jumatatea varstei lui care ar putea face asta, asa ca n-au decat sa spuna ce vor. El o face. E un barbat adevarat".
Thompson crede ca simtul responsabilitatii lui Stallone privind incheierea capitolului Rambo este ceea ce-l conduce. "Cred ca Sly este constrans sa termine ultimul capitol al unei imagini si al unui personaj american celebru", spune el. "E neobosit in energia lui fizica si psihica - scrie, regizeaza, joaca, revede scenele, rescrie scene in urma celor filmate. Suntem cu totii impresionati, invidiosi si inspirati de acest nivel de energie si de dedicare".
DESPRE POVESTEA DIN SPATELE LUI "JOHN RAMBO"
"Incerci sa schimbi ceea ce este... Ca suntem niste animale.
De parca razboiul care se da acolo, oriunde, ar curge prin vene.
Razboiul e ceva natural, pacea e accidentala.
Asa stau lucrurile.
Cand esti constrans, sa ucizi e la fel de simplu ca actul respiratiei'. " - John Rambo
Urmand succesul lui "Rocky Balboa", ultima parte din seria Rocky, Stallone a decis sa incheie si capitolul John Rambo. "La baza sta acelasi motiv ca la Rocky, sa ajung din nou la personaj", spune Stallone. "Am vrut un final pentru Rambo. Cred ca ultimul film cu Rambo a avut intentii bune, dar nu le-a transmis asa cum trebuia. Era anul 1988, impotriva situatiei din Afganistan, chiar in momentul in care razboiul se apropia de sfarsit, iar rusii se retrageau. La vremea aceea, oamenii in general si presa nu erau implicati in problemele din Afganistan, Mujahadeen sau din Taliban. E putin diferit ce s-a intamplat de cand au plecat rusii si ce se intampla in prezent. Dar la vremea aceea, nu a functionat. Am vrut sa pun capat seriei cu o nota mai optimista si sa dezvalui personajul asa cum este el".
Dupa ce Millennium Films a cumparat de la fratii Weinstein de la Miramax drepturile asupra continuarii filmului Rambo, producatorul de la Millennium, John Thompson, l-a abordat pe Stallone in legatura cu un alt film cu Rambo. "Nu voia sa reia personajul decat daca isi putea da seama unde fusese acesta si daca mai ramasese ceva de spus", spune Thompson. "S-a gandit la asta, dar era prins cu 'Rocky Balboa' in acel moment. I-a luat o vreme, pentru ca era ocupat cu Rocky si cu succesul acelui film. A fost nevoie de rabdare pentru a gasi momentul potrivit pentru a face acest film".
Pentru Stallone, a fost nevoie de o poveste provocatoare, care sa-l constranga. "M-am gandit: 'Daca fac ultimul Rambo, vreau sa fie vorba despre ceva.' Nu voiam sa fie despre o crima, despre droguri sau despre un jaf de bijuterii. Voiam sa fie despre umanitate si despre conditia omului".
Au circulat multe idei si scenarii pentru o a patra parte din Rambo de-a lungul anilor. Mai multe subiecte erau despre conflicte celebre, precum cel din Irak, Afganistan, Sudan, Columbia, chiar si Darfur. Desi Thompson si Millennium aveau deja o jumatate de duzina de scenarii cu personajul Rambo, Stallone a vrut sa gaseasca ceva mai putin evident, o poveste despre unul dintre conflictele mai putin cunoscute.
"Am inceput sa cercetez si sa intreb prin jur", spune Stallone. "Am sunat la revista Soldier of Fortune si la Natiunile Unite. Am vrut sa-i intreb 'Care este cel mai putin mediatizat, mai elocvent si mai devastator abuz al drepturilor omului de pe planeta?' Iar ei au spus: 'Burma.' Povestea asta se bazeaza pe realitate, pe un razboi care a durat 60 de ani. Brutalitatile alese in acest film se bazeaza pe ce li s-a intamplat acestor oameni. De fapt, cele mai multe atrocitati sunt atat de infioratoare, incat nu le pot arata. Acesta este adevarata oroare a razboiului".
Pentru tribul karen, care a luptat cu aliatii impotriva armatei japoneze si a fortelor militare burmane in cel de-al Doilea Razboi Mondial, in momentul in care un razboi s-a terminat, a inceput un altul. Karenii voiau un stat independent si autonom, asa cum cautau si celelalte triburi si minoritati ale tarii.
Cand Marea Britanie, care colonizase Burma decenii intregi si-a retras armata pentru a se concentra asupra suferintelor de dupa razboi, a aparut un nou nationalism burman. Sfarsitul colonialismului si al vechilor institutii regale, combinat cu ani intregi de razboi si de conflicte etnice, a lasat armata burmana sa guverneze infrastructura tarii - de la serviciile navale la companii de import si export, la construirea de drumuri si poduri si la sisteme de comunicatie.
In 1947, cand negocierile pentru o tara proprie s-au sfarsit, karenii au infiintat Uniunea Nationala Karena, un organism si o autoritate politica care sa lupte pentru independenta lor. De atunci au luptat incontinuu. Dupa 60 de ani, karenii continua sa sufere un genocid brutal si sistematic, fiind la mana guvernului burman.
"Mi s-a parut ca acesta ar fi subiectul perfect, pentru ca e o poveste care nu il implica doar pe Rambo si actiunile lui, ci e un fapt real, o poveste adevarata", spune Stallone. "Este vorba de o distributie intreaga, cu misionarii si cu mercenarii, nu e povestea unui singur om. Din momentul in care am auzit de el, am inceput sa fac cercetari si m-am gandit: 'Daca as putea combina aceste doua laturi - sa ridic un semn de intrebare asupra razboiului civil dintre kareni si burmani si sa aduc publicului o poveste de aventuri buna - ar fi perfect".
Pentru Stallone, povestea burmana a mai avut si alte intelesuri, mai ales dat fiind ca Rambo a trait in Thailanda in ultimele doua filme. Ca si alti numerosi veterani de razboi, Rambo a ramas in Asia de Sud-Est, nesimtindu-se in largul lui sa se intoarca in sanul societatii americane. Reluand povestea dupa 20 de ani, Stallone si-a imaginat cum experientele si singuratatea lui Rambo, stilul de viata ascetic si-au pus amprenta asupra locului si a modului de viata si de munca. Si-a imaginat un barbat ale carui miscari greoaie reflectau faptul ca vazuse si trecuse prin prea multe. "E un paria, dar nu si un izolat", spune Stallone. "E retras - foarte dezamagit de lume si ducandu-si viata in singuratate".
Benz adauga: "Nu e Rambo cu ulei pe piele. Nu mai e Rambo de acum douazeci de ani. Este un Rambo cu decenii mai tarziu, imbatranit si mult mai intelegator. Vezi cum tot ce a experimentat - in Rambo 1, 2 si 3 - si-a pus amprenta asupra vietii lui. A devenit carapacea unui om".
Cand Rambo accepta sa treaca misionarii, condusi de dr. Michael Bennet, si de logodnica lui, Sarah, peste raul Salween, in Burma, o face fara tragere de inima, dupa ce o asculta pe Sarah. In momentul in care misionarii nu se mai intorc, Rambo stie ca numai el poate conduce grupul de mercenari platiti pentru a-i gasi.
"Rambo decide sa-i ajute pe misionari pentru ca pare sa recunoasca in Sarah o licarire de speranta si de optimism", spune Stallone. "Poate ca e ceva ce a simtit si el cu multa vreme in urma, pe cand era tanar, cand s-a pus in slujba tarii, crezand ca poate sa schimbe ceva. Si desi nu crede asta in adancul inimii sale, are un sentiment de loialitate si de protectie pentru ea. E un optimism pe care simte ca trebuie sa-l respecte si sa-l protejeze".
Rambo mai cunoaste si coruptia inimaginabila si brutalitatea din Burma din prezent, cu torturile, executiile si cu folosirea violurilor ca arma asupra copiilor si a adultilor. Calatorind, lucrand si traind in jungla din muntii din nord, dintre Burma si Thailanda, Rambo a asistat la distrugerea lenta a recoltelor si a satelor, la victimele minelor de razboi, la lagarele de munca pline de barbati, femei si copii kareni batuti si infometati. Daca inainte a evitat sa se implice, acum se simte responsabil si stie ca trebuie sa ajute, oricat ar fi de ingrozitoare consecintele.
"Nici macar nu putem sa aratam o zecime din atrocitatile si din genocidul sistematic care se deruleaza de-a lungul granitei zilnic", spune King. "Am facut cercetarile si nu inventam nimic. Totul e real, documentat, nu violenta de dragul violentei. 60 de ani, acesti oameni au fost sistematic anihilati, si nimeni nu stie acest lucru. Nimeni nu stie cat de ingrozitor este cu adevarat".
Satele triburilor karene se intind de la vest, de la orasul Mae Hong Son, prin centrul Thailandei si in sud, in Burma, de-a lungul a 2,496 kilometri de granita.
De la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, fortele militare burmane, inarmate cu arme chinezesti, au incercat sa elimine triburile karene si sa-si mareasca teritoriul, bogat in petrol, rubine, smaralde si jad. Inabusirea povestii a reusit la scara larga, pentru ca Burma a rupt orice legatura diplomatica sau media cu Vestul. Revolta studenteasca si masacrul din Ragoon din 19 septembrie 1988 si reportajul rebelilor gemeni kareni cunoscut ca "Armata Domnului" au reusit sa patrunda in lumea larga, aducand cu sine titluri de ziar despre razboiul civil interminabil.
In 2002, Consiliul Thailandez de Securitate Nationala a interzis corespondentilor straini sa mai intre in taberele de refugiati sau in zonele aflate sub controlul burman de la granita. Multi cred ca interzicerea presei a fost o urmare directa a doua reportaje devastatoare din anul acela ale gruparilor umanitare - reportajul "Viol autorizat" din partea Shan si "Brutala domnie a terorii" din partea Trupelor Libere Burmane, mentionate in film.
"Subiectul burman a fost atat de natural amintit in presa, iar asta, pentru ca sunt oameni si natiuni foarte puternice care ii sprijina pe burmani", spune Stallone. "Odata cu acest film, introducem o fictiune intr-un cadru realist. Este deci o responsabilitate imensa sa spunem povestea karena, dar si sa aducem dramatism cu povestea noastra".
Cea mai mare parte din distributia si din echipa de film din Vest nu mai auzisera de razboiul civil dintre kareni si burmani. "Cunostintele mele erau practic egale cu zero", recunoaste McTavish. "Nu vreau sa ma abat, dar cred sincer ca un film de asemenea proportii va reusi sa atraga atentia asupra acestui conflict mai mult decat o serie de conferinte de presa tinute de grupuri umanitare. Trist, dar adevarat.
Desigur, nu a fost la fel in cazul actorilor locali, a membrilor echipei de filmare si a figurantilor care au lucrat la acest film. De fapt, multi dintre ei erau participanti reali si victime ale razboiului, care puteau avea de suferit de pe urma participarii si aparitiei in acest film. Actorul Muang Muang Khin, fost rebel KNU, care-l interpreteaza pe maiorul burman Tint, spune ca vrea sa-si asume riscul sa spuna intregii lumi ce li se intampla acestor oameni.
"Am acceptat rolul pentru ca-i urasc pe burmani. Trebuie sa joc acest rol", spune el. "Vreau sa afle toata lumea cum ucide armata burmana oameni din regiunile etnice. Dupa lansarea acestui film, o sa stau in umbra, pentru ca sunt spioni burmani peste tot, chiar si in Thailanda, si s-ar putea sa existe represalii".
Guvernul burman - si spionii militari burmani - instaureaza teama chiar si in Thailanda, la sute de mile de zona aflata in razboi. "Guvernul burman este extrem de discret in privinta acestui conflict. Ar putea fi nevoie de asa ceva pentru a-l face cunoscut oamenilor", spune King. "Stiu ca mai sunt si alte probleme si conflicte - Irak, Iran, Africa - si ca acesta este unul in plus.
Dar scoate in relief acest razboi, acest genocid ingrozitor si poate va ridica niste semne de intrebare".
Asa cum crede Stallone, daca lumea il va cunoaste pe Rambo, ii va cunoaste si pe kareni, dar si pe politicieni...
"Batranii incep razboaiele, iar tinerii le poarta.
Nimeni nu castiga. Cei prinsi la mijloc mor,
si nimeni nu ne spune adevarul..." - John Rambo
In primul si al 2 lea vedem un Stallone tanar , in putere si cu o minte proaspata si totusi foarte ,,bine lucrata" ca sa fac aluzie si la masa musculara . Actiunea are un inceput , continut si un final. Superb. Al 3 lea Rambo , nu ma lasat neaparat cu gura cascata dar mi-a placut , Stallone aratand deja urme de batranete.
Ultimul Rambo (insfarsit) mi sa parut cel mai bun din toata seria , Stallone a profitat de efectele speciale de astazi si toate cele , si a contribuit mai mult la scenariu . Stallone si Rambo , ambele doua personaje batrane , dar cu o minte mult mai inteleapta decat la inceput . Pentru mine , asta a fost ultimul Rambo , mi-a placut cum au incercat la sfarsit sa faca imaginea aia de la primul film din seria cand Rambo merge in blugi si tot asa , singur pe drum , superb!
Nu as vrea o continuare!
Zis-a Sly că se retrage după acest Rambo reîncălzit aidoma lui Rocky anul trecut. Ne-ar părea rău, căci deşi decăzut în comercialism superficial şi incapabil să mai fi repetat vreodată creaţiile din primele Rocky şi Rambo, Stallone rămâne totuşi unul dintre cei mai good guys de la Hollywood - are el un farmec, un inefabil, un ceva, acolo, care nu l-a părăsit treizeci de ani de-a rândul. De bună seamă, acest nu-ştiu-ce stallonian e cel care ne ajută să-l iertăm, cu un zâmbet înţelegător, pentru micuţa dambla de copil întârziat în mintea adultului, pe care şi-o face cu Rambo ăl de-al patrulea.
Rambo: First Blood era un film de acţiune bun, şi un manifest pacifist constituit cu mijloacele violenţei - arătăm dar condamnăm: "aşa nu!". Rambo II şi III nu se mai încurcau cu fineţuri - în ambele, eroul îşi făcea scrupule doar la început, după care ceda prompt şi previzibil şi se ducea să sfârtece nord-vietnamezi şi să spulbere ruşi în Afghanistan (pe vremea când talibanii erau de-ai noştri) în câte-un scop nobil: să găsească prizonieri americani abandonaţi de decenii, sau să-l salveze pe Trautman. Pe lângă aceste mize, factice dar corecte, scenariile erau construite destul de abil, cu creşteri de tensiune, răsturnări de situaţie, momente de suspense veritabil. Era nişte filme de acţiune ieftine, dar corect lucrate.
Dar anii au trecut, şi făcându-i-se lui Sly dor de Rambo, atâta s-a mai bucurat că uite, i s-a legat şi iar îl înfăţoşează, încât pas de-a mai pierde el vremea cu mofturi de-astea: "miză", "dramaturgie", măciuci... Lasă. Pelicula pe care-o vedem acum e cât se poate de cinstită: se-ntâmplă o dandana, Rambo se-ndură şi pleacă s-o rezolve, o rezolvă (mai rezolvând în paralel şi câteva zeci - sau poate sute - de birmani răi pe care-i zdrumincă-n mici fărâmici peste toate pogoanele de junglă) şi se-ntoarce acasă. De tot. Adică-n State. De ce? Iote de-aia.
De reţinut - foarte important! Cam după un sfert de oră din film, zice trei replici adânci, în extreme close-up - ceva cu ce e viaţa şi ce e moartea şi lumea asta e aşa cum e. Punct. Bifat.
Pe urmă nu mai zice mare lucru, doar tace şi face - ce-a făcut în episoadele II şi III, la nivel macro. Adică, aici, măcel, nene, ce pana mea! Mitralieră d-aia de merge şi la demolări, baleind frumos efective întregi de soldaţi guvernamentali răi care-i căsăpiseră pe ţăranii cei nevoiaşi. Decapitări, maţe făcute praştie, torsuri secţionate frumos (adică urât), copilaşi ciuruiţi (nu de Rambo, evident - de ăia pe care-i ciuruie Rambo), ciosvârte prin mărăcini, mădulare prin copaci, craci prin crăci - şi borş cât cuprinde, zici că-s explozii de gaze în lanţ la o fabrică de ambalat bulion. Nici nu mai apuci să-ţi pui problema de regie, de mizanscenă, de încadratură, montaj, actori şi alte pampleziruri. Atâta doar că ritmul cadrelor de acţiune e olecuţă prelucrat spre accelerare/sacadare, ca carnagiul s-arate şi mai şi.
Şi la sfârşit, când merge Rambo iavaş-iavaş pe şoseaua aia din Arizona, sau Alabama, sau Nebraska, sau Teleorman, cu rucsăcelu-n spinare, un singur lucru mai lipseşte: s-apară Brian Dennehy c-un patrol car şi să-i ceară buletinul. Ca să ne-ntoarcem full circle. Măcar să ştim o socoteală.
25 ianuarie, 2008, h. 11:23-11:49
Bucureşti, România
Ce diferenta intre cum arata Stalone in primul film si cum e in partea a 4-a.
apropo... ce calibu aveau armele alea?? 850? :|