Inspirat din tragedia "Regele Lear" a lui Shakespeare, "Ran" este ultimul film epic al lui Akira Kurosawa, o meditaţie tristă pe tema caracterului rău şi distrugător al omenirii. Filmul prezintă un eveniment sângeros caracteristic pentru întreaga epocă medievală a istoriei Japoniei: luptele pentru dominaţie între seniori care au măcinat puterea statului. Kurosawa pare să se fi inspirat dintr-un personaj real: lordul Mōri Motonari (1497-1571), care a avut trei fii cărora le-a explicat necesitatea de a rămâne uniţi, dându-le exemplul a trei săgeţi ce nu pot fi rupte dacă sunt puse împreună.
Subiectul este simplu: bătrânul lord Hidetora, conducătorul clanului Ichimonji, decide să-şi împartă regatul între cei trei fii ai săi: Taro, Jiro şi Saburo, făcându-l pe fiul cel mare, Taro, noul conducător. Saburo îi atrage atenţia că face o prostie şi este izgonit. Timpul trece, iar bătrânul Hidetora este alungat din propriul său regat de primii doi fii ai săi, găsind sprijin doar la Saburo. În acest timp, ceilalţi doi fii trec ţara prin foc şi sabie. Filmul se termină într-o notă pesimistă care aduce concluzia că viaţa este un ciclu nesfârşit de suferinţe. Secvenţa finală cu orbul aflat pe marginea prăpastiei şi care scapă pe jos sulul cu imaginea lui Buddha prefigurează imaginea unei lumi lipsite de Dumnezeu şi scufundate în întuneric în timp ce se îndreaptă pe un drum spre pieire.
Două teme ies în evidenţă pe tot parcursul filmului: răutatea cronică a oamenilor şi absenţa zeilor. Ideea răutăţii omenirii nu este nouă în filmele lui Kurosawa, un trecător afirmând în "Rashômon" (1950) că până şi demonii au fugit de infamia oamenilor. Evocată încă de la început prin afirmaţia lui Hidetora că "Buddha a plecat din această lume rea", absenţa zeilor este contrazisă în final de afirmaţia înţeleaptă a războinicului Tango ce justifică lipsa de implicare a acestora prin dezgustul provocat de comportamentul ticălos al oamenilor: "Zeii sunt aceia care jelesc! Se uită la noi cum ne omorâm cu răutate unii pe alţii, iar şi iar, de la începutul vremurilor. Nu ne pot scăpa de ceea ce zace în noi înşine! (...) Aşa e făcută lumea asta. Oamenilor le place mai degrabă tristeţea decât bucuria şi suferinţa decât pacea!".
"Ran" este o realizare grandioasă filmată pe câmpiile de la poalele Muntele Aso şi pe pantele Muntelui Fuji. Filmul impresionează prin imaginile sale puternice şi prin culorile care transformă secvenţele în cadre picturale intense. Kurosawa imaginează o legătură între evenimentele din film şi fenomenele meteorologice; acumularea norilor pe cer prefigurează creşterea tensiunilor, pentru ca izbucnirea furtunii să se suprapună cu masacrul de la castel. Construcţia grandioasă a secvenţelor (folosirea unui număr mare de figuranţi şi de cai, confecţionarea manuală a sute de costume şi de armuri, construirea unui castel medieval ce a fost apoi incendiat intenţionat pentru a fi filmat arzând) sunt aspecte care consolidează opinia că "Ran" este o capodoperă.
Subiectul este simplu: bătrânul lord Hidetora, conducătorul clanului Ichimonji, decide să-şi împartă regatul între cei trei fii ai săi: Taro, Jiro şi Saburo, făcându-l pe fiul cel mare, Taro, noul conducător. Saburo îi atrage atenţia că face o prostie şi este izgonit. Timpul trece, iar bătrânul Hidetora este alungat din propriul său regat de primii doi fii ai săi, găsind sprijin doar la Saburo. În acest timp, ceilalţi doi fii trec ţara prin foc şi sabie. Filmul se termină într-o notă pesimistă care aduce concluzia că viaţa este un ciclu nesfârşit de suferinţe. Secvenţa finală cu orbul aflat pe marginea prăpastiei şi care scapă pe jos sulul cu imaginea lui Buddha prefigurează imaginea unei lumi lipsite de Dumnezeu şi scufundate în întuneric în timp ce se îndreaptă pe un drum spre pieire.
Două teme ies în evidenţă pe tot parcursul filmului: răutatea cronică a oamenilor şi absenţa zeilor. Ideea răutăţii omenirii nu este nouă în filmele lui Kurosawa, un trecător afirmând în "Rashômon" (1950) că până şi demonii au fugit de infamia oamenilor. Evocată încă de la început prin afirmaţia lui Hidetora că "Buddha a plecat din această lume rea", absenţa zeilor este contrazisă în final de afirmaţia înţeleaptă a războinicului Tango ce justifică lipsa de implicare a acestora prin dezgustul provocat de comportamentul ticălos al oamenilor: "Zeii sunt aceia care jelesc! Se uită la noi cum ne omorâm cu răutate unii pe alţii, iar şi iar, de la începutul vremurilor. Nu ne pot scăpa de ceea ce zace în noi înşine! (...) Aşa e făcută lumea asta. Oamenilor le place mai degrabă tristeţea decât bucuria şi suferinţa decât pacea!".
"Ran" este o realizare grandioasă filmată pe câmpiile de la poalele Muntele Aso şi pe pantele Muntelui Fuji. Filmul impresionează prin imaginile sale puternice şi prin culorile care transformă secvenţele în cadre picturale intense. Kurosawa imaginează o legătură între evenimentele din film şi fenomenele meteorologice; acumularea norilor pe cer prefigurează creşterea tensiunilor, pentru ca izbucnirea furtunii să se suprapună cu masacrul de la castel. Construcţia grandioasă a secvenţelor (folosirea unui număr mare de figuranţi şi de cai, confecţionarea manuală a sute de costume şi de armuri, construirea unui castel medieval ce a fost apoi incendiat intenţionat pentru a fi filmat arzând) sunt aspecte care consolidează opinia că "Ran" este o capodoperă.