Rita (2009)

Unul dintre cele mai de succes scurtmetraje italiene ale ultimilor ani, adoptând un limbaj cinematografic eficient și de înaltă ținută, filmul a fost prezentat în peste 100 de festivaluri și distribuit în 9 țări.
Rita, o fetiță de 10 ani, oarbă din naștere, încăpățânată și curioasă, se simte îngrădită de mama sa, autoritară și hiperprotectoare. Din senin, în universul claustrofobic al casei sale se infiltrează o prezență misterioasă, și anume, un băiat rănit și speriat, care fuge de cineva.

"Cum să mizanscenezi perspectiva unei fete oarbe? Cum faci ca spectatorul să treacă măcar puțin prin experiența orbirii și a șansei de-a o înfrânge? Aparatul de filmat este focalizat pe Rita, fără contraplanuri. Nu vedem ce se găsește în fața Ritei pentru că ea însăși nu o poate face. (...) Pentru Rita sunetul este esențial, și de aceea povestea, din , e spusă prin sunete și zgomote. Sunetele reprezintă lucrurile pe care nu le vedem, le evocă, și, într-o anumită măsura, le creează. Neașteptata și enigmatica întâlnire îi dă fetei posibilitatea de , de aceea abia acum principiul mizanscenei se schimbă și, pentru prima dată, spectatorului i se oferă această nouă perspectivă, putând astfel împărtăși noua ei viziune. Filmul explorează acest moment efemer de grație, după care totul revine la normal pentru Rita și pentru noi, deopotrivă." (FABIO GRASSADONIA, ANTONIO PIAZZA)