Rosa Morena (2010)

Subtirel si neconvingator. Premisa ar fi ca orice persoana care, dintr-un motiv sau altul, e lipsita de posibilitatea de a adopta in tara lui un copil poate da fuga intr-una din tarile aflate in curs de dezvoltare sau acolo unde saracia e mai mare decat in alte locuri si sa incerce sa cumpere un copil, pentru ca asta ar fi cel mai sigur mod de a-l avea. In secolul pe care-l traim asa ceva nu mai e socant, se intampla probabil mai des decat ne-am gandi noi. Maria, mama care ajunge sa-si vanda copilul, mai are doi copii care se afla in ingrijirea surorii ei, pentru ca Maria, pe langa faptul ca e saraca, e si alcoolica - o spun personajele, pentru ca in film nu prea se vede asta. O relatie improbabila ia nastere intre cei doi, Thomas si Maria, amandoi hranindu-se pentru scurt timp cu falsa iluzie a unei familii, si in timp ce Thomas traieste permanent cu teama ca ea sa nu se razgandeasca in privinta copilului, ea are propriile-i temeri : sa nu se trezeasca intr-o zi si sa-l gaseasca pe Thomas plecat. Cand se intampla asta, amandoi au o criza de constiinta : ea - pentru ca a incercat sa-si dea copilul, el - pentru ca a plecat cu copilul fara stirea ei. Filmul nu incearca sa arate pe nimeni cu degetul (asta o vor face probabil cei care vor vedea filmul) : nici pe mama care incearca sa faca ce-i mai bine pentru copilul ei, nici pe Thomas care vrea sa-i ofere copilului un viitor mai bun.