Părerea criticului
Gândeşte-te la seriile Bond şi Bourne şi apoi la Angelina Jolie. Salt este tot ce-au făcut Matt Damon şi Daniel Craig în ultimii ani, doar că la modul extrem de feminin al Angelinei. De fapt, dacă n-ar fi Jolie, nu s-ar mai povesti. Cam aşa poţi descrie în câteva cuvinte action-ul cu spioni Salt, a cărui unică raţiune de a fi pare uneori aceea de a dovedi că "Angelina poate". Un film de vară, cu multă acţiune şi o eroină mai mult decât atractivă, cele 100 de minute ale lui Salt şi ceva popcorn te pot face să uiţi de o săptămână grea (şi călduroasă) la muncă.
Angelina Jolie este Evelyn Salt, o agentă CIA care trebuie să interogheze, cu întreaga ei echipă ascultând din spatele oglinzii, un dezertor rus. Doar că acesta o identifică pe agentă drept o "cârtiţă" plantată de KGB, cârtiţă ce ar trebui să iasă la iveală pentru a-l ucide pe preşedintele rus, aflat în vizită la Washington. Conştientă că agenţia trebuie să verifice acuzaţiile, Salt evadează (primul din twist-urile greu înghiţibile ale filmului) în stil McGuyver din sediul CIA şi face tot posibilul pentru a-şi dovedi nevinovăţia. Sau pentru a-şi duce misiunea la bun sfârşit.
Lasă realismul acasă când te duci la Salt, pentru că regizorul Philip Noyce şi scenaristul Kurt Wimmer au făcut acelaşi lucru când s-au apucat de treabă. Pe scurt, nimic nu-i peste puterile agentei CIA, care reuşeşte să înoate cu cătuşele puse la mâini, să sară de pe autostrăzi suspendate, să se caţăre mai ceva ca Spider-Man pe pereţii clădirilor, să facă bombe din produse de curăţat şi-aşa mai departe, încălcând cu nonşalanţă cele mai elementare legi ale fizicii. Una din fazele preferate? Cea în care Salt "conduce" o maşină electrocutându-i furibundă şoferul. Bineînţeles, agenta e suficient de exactă ca să-şi nimicească astfel o întreagă armată de urmăritori, prin urmare e de văzut, nu de crezut.
Jolie este categoric atu-ul cel mai mare al filmului, iar Salt o protagonistă captivantă, un amestec de admirabilă eficienţă şi nerv întins la maxim. Deşi nu ştii niciodată ce şi de ce se întâmplă în spatele perucilor şi-al machiajelor over the top (dar asta e vina scenariului), actriţa este convingătoare şi expresivă şi când îşi urmăreşte ţinta ca o pasăre de pradă, dar şi când se dezlănţuie ca o fiară (o execuţie în stil "atârnat" ar trebui să nu ţi se şteargă prea repede de pe retină). Iar fizicul desăvârşit al actriţei este surprins de un număr apreciabil mai mare de prim-planuri decât într-un film cu spioni obişnuit...
Finalul ultra-neverosimil este doar o scuză pentru continuări, Salt având imense şanse să devină Bourne-ul feminin al Hollywood-ului, chiar dacă încasările sunt neaşteptat de mici pentru un muşchi încordat cu atâta forţă: în trei săptămâni de rulare, filmul n-a reuşit să-şi acopere bugetul generos de peste 130 de milioane de dolari, dar cu siguranţă o va face curând.
Angelina Jolie este Evelyn Salt, o agentă CIA care trebuie să interogheze, cu întreaga ei echipă ascultând din spatele oglinzii, un dezertor rus. Doar că acesta o identifică pe agentă drept o "cârtiţă" plantată de KGB, cârtiţă ce ar trebui să iasă la iveală pentru a-l ucide pe preşedintele rus, aflat în vizită la Washington. Conştientă că agenţia trebuie să verifice acuzaţiile, Salt evadează (primul din twist-urile greu înghiţibile ale filmului) în stil McGuyver din sediul CIA şi face tot posibilul pentru a-şi dovedi nevinovăţia. Sau pentru a-şi duce misiunea la bun sfârşit.
Lasă realismul acasă când te duci la Salt, pentru că regizorul Philip Noyce şi scenaristul Kurt Wimmer au făcut acelaşi lucru când s-au apucat de treabă. Pe scurt, nimic nu-i peste puterile agentei CIA, care reuşeşte să înoate cu cătuşele puse la mâini, să sară de pe autostrăzi suspendate, să se caţăre mai ceva ca Spider-Man pe pereţii clădirilor, să facă bombe din produse de curăţat şi-aşa mai departe, încălcând cu nonşalanţă cele mai elementare legi ale fizicii. Una din fazele preferate? Cea în care Salt "conduce" o maşină electrocutându-i furibundă şoferul. Bineînţeles, agenta e suficient de exactă ca să-şi nimicească astfel o întreagă armată de urmăritori, prin urmare e de văzut, nu de crezut.
Jolie este categoric atu-ul cel mai mare al filmului, iar Salt o protagonistă captivantă, un amestec de admirabilă eficienţă şi nerv întins la maxim. Deşi nu ştii niciodată ce şi de ce se întâmplă în spatele perucilor şi-al machiajelor over the top (dar asta e vina scenariului), actriţa este convingătoare şi expresivă şi când îşi urmăreşte ţinta ca o pasăre de pradă, dar şi când se dezlănţuie ca o fiară (o execuţie în stil "atârnat" ar trebui să nu ţi se şteargă prea repede de pe retină). Iar fizicul desăvârşit al actriţei este surprins de un număr apreciabil mai mare de prim-planuri decât într-un film cu spioni obişnuit...
Finalul ultra-neverosimil este doar o scuză pentru continuări, Salt având imense şanse să devină Bourne-ul feminin al Hollywood-ului, chiar dacă încasările sunt neaşteptat de mici pentru un muşchi încordat cu atâta forţă: în trei săptămâni de rulare, filmul n-a reuşit să-şi acopere bugetul generos de peste 130 de milioane de dolari, dar cu siguranţă o va face curând.
