Sans toit ni loi (1985)

Ce m-a atras in mod special aici este rolul foarte bun facut de Sandrine Bonnaire. Altfel, o poveste usor plictisitoare pe alocuri si cu personaje care nu mi-au transmis nimic special, desfasurata intr-un cadru rural francez natural surprins pe camera.

Un film bun dar scenariul nu dovedeste maturitate artistica.Sandrine Bonnaire este foarte buna in rol.

　　　　　　　　　　　　　　　　　　　　　　　　

Sans toit ni loi spune povestea unei vagaboande, Mona, care nu reuşeşte să se stabilizeze nicăieri, fiind parţial ajutată dar niciodată acceptată de semenii săi care aveau un cămin sau o ocupaţie stabilă şi se considerau superiori. Deşi, sugerează filmul, mulţi nu erau cu adevărat, iar ”vina” Monei nu era decât cea de a fi altfel decât ei. Remarcabilă scena în care una dintre femei are remuşcări doar când ea însăşi se găseşte în pericol de moarte. Filmul e bun, dar nu pot spune că m-a impresionat cum au făcut-o de pildă unele realizări ale lui Jean-Pierre Jeunet, mai complexe, mai vii. Nu dramatismul lipseşte acestei pelicule, ci varietatea. Oricum, am văzut-o pe Sandrine Bonnaire când era f. tânără făcând un rol remarcabil, şi am mai bifat o dramă interesantă, fără ingredientele pline de violenţă şi erotism gratuite care abundă în filmele realizate în prezent.