Sasha (2010)

Un film colorat, cu o distributie pestrita. O familie de imigranti muntenegreni care au venit in Germania in cautarea unui viitor mai bun isi pune cele mai mari sperante in fiul cel mare, Sasha. Muzician aspirant, sustinut cu fervoare de mama lui, o perfectionista care-si traieste visul prin Sasha, cu un tata preocupat mai putin de cariera muzicala a fiului si mai mult de a insufla fiului sau acele calitati care fac dintr-un adolescent un barbat adevarat, si cu un frate mai mic, Boki, care ca orice frate mai mic, e permanent un ghimpe in coastele lui Sasha. Si nu in ultimul rand, din peisaj mai face parte si unchiul Pero, fratele tatalui, un fel de pacalici caruia ii place teribil sa faca bascalie de tot ce e in jurul lui. In cea mai mare parte, scenariul se ocupa de Sasha si de sentimentele pentru profesorul sau de pian, Gebhard, care la randul lui aspira la o viata mai buna in Austria. Vestea plecarii lui Gebhard e prilej pentru derularea unor evenimente care-i prind in valtoarea lor pe toti membrii familiei, iar finalul nu e unul dintre cele mai fericite. Filmul e totodata si un motiv pentru a trage discret cu ochiul la modul cum se adapteaza familiile de imigranti in tara de adoptie. Cei maturi au mereu grija zilei de maine in timp ce spera sa se reintoarca intr-o zi de unde au plecat, in timp ce copiii descopera fiorii primei iubiri si incearca sa impace obligatiile fata de familie cu cele fata de ei insisi. De vazut, un film foarte agreabil.