Suedia, de pe vremea cand teritoriul Finlandei de azi ii apartinea si asa ajungea sa se invecineze cu Rusia. Nordul indepartat, iarna. Iata meleagurile unde urmeaza sa patrundem. Doar frigul si e suficient sa simti senzatia de gheata pe sira spinarii. O prima impresie a fost creata, doar prin buna alegere a unui cadru natural atipic. Apoi e apa, multa apă. Toata povestea se petrece pe o mica insulita in mijlocul unei mlastini. Ce e frumos, e ca nu se abuzeaza de intuneric, de obscuritate si de filmare noaptea, asa cum e obisnuinta in filmele de gen. Evenimentele se intampla la lumina zilei, chiar daca de multe ori, in case slab iluminate, dar totusi, ziua in amiaza mare. Iar zapada amplifica si ea tonul deschis al imaginii si da senzatia de un film alb-negru, desi nu e cazul peliculei de fata. Iti dai seama ca te-ai inselat, atunci cand ajungi sa vezi sangele, de un rosu obscur si gros care curge din abundenta. Un contrast perfect intre alb si rosu, poate mai expresiv decat oricare altul; cel putin in acest film. Nu stiu cine a spus ca in aceasta productie nu se folosesc mijloace oarecum artificiale de a crea groaza printre care enumera si sangele in cantitati mari. Ba, chiar este prezent din belsug, fiind practic singurul element de macabru ce este vizibil in toata "splendoarea". Dar desi apare si inunda multe scene, actiunea e creata de asa maniera ca nu se opinteste in aceste momente.
Necunoscutul si imprevizibilul este bine exploatat in pelicula. Nimic nu ar trebui sa existe din tot ceea ce vedem; totul e ilogic si nefiresc, dar, e real si asta nu se poate nega. Sauna, ce e sauna? Aici raspunsul e mai dificil si nu cred ca vom intelege vreodata adevarata semnificatie a acestei incinte asa cum e ea oglindita in cultura civilizatiilor nordice. Intelegem doar ca acolo te duce dupa ce te nasti pentru a fi spalat de pacate si acolo e ultima oprire atunci cand mori inainte de a fi inmormantat. Intr-adevar, parca incepem sa vedem aceasta incapere cu alti ochi, dar, nici pe departe nu ajungem la adevaratul respect pe care i-l arata oamenii locului.
Filmul se desfasoara lent si intr-o permanenta tensiune, iar acest lucru nu prea ajuta la declansarea senzatiilor de spaima si de frica. Suntem in unele momente ingroziti de prezente nepamantene, dar e o groaza calculata, calma si asezata, fix in stilul firilor locuitorilor acestor tinuturi. Iti este oroare de ce urmeaza dar nu frica. O senzatie, trebuie sa recunosc, ciudata si rar experimentata, niciodata la acest nivel.
Efectele speciale sunt extrem de reusite, chiar suprinzatoare dpdv al vizualului. Marturisesc ca nu am mai vazut astfel de aratari intr-un alt film horror pana acum.
Interpretarea e asa cum spuneam rece, specific Finlandeza. Cine a mai urmarit filme realizate in aceasta parte de lume, stie la ce sa se astepte.
Ceea ce am apreciat cel mai mult si pe care, ca orice lucru bun, l-am pastrat pentru final, e calitatea acestei realizari. Regizoul A.J. Annila, merita toate aplauzele noastre. El reuseste sa spuna o poveste pana la final, incheind-o in adevaratul inteles al cuvantului, dar pastreaza tot acel mister si acea deschidere la interpretare atat de mult ravnita in cinema. Annila, nu doar ca nu lasa naratiunea in celebra "coada de peste", tertip pe care nume consacrate din industrie il utilizeaza in filmele lor pentru simplul motiv ca nu au curajul sa isi asume un sfarsit concret, iar publicul prin acasta nefinalizare a naratiunii ii gaseste mai artisti decat clasicii si mai misteriosi. Aici in schimb, regizorul asigura toata aceasta deschiderea si mister, asumandu-si o incheiere anume, dar reusind sa invite si la analiza, desi el si-a pus toate cartile pe masa, nepastrand niciun as in maneca. Asta da stiinta de a-ti provoca publicul la gandire si meditatie.
Concluzie: Un film bun, un horror autentic pentru ca are toate elementele veritabile si necesare acestui gen, (are si gore-ul atat de cautat de unii, are si suspans, are amestecul de bine si rau, de real si ireal si cel mai important, ARE SUPRANATURALUL, DEMONUL SAU NEPAMANTEANUL).
Filmul nu sperie in ideea in care o fac acele productii care iti tipa de-oadata in difuzoare; dar te ingrozeste pe tot parcursul lui prin inevitabilul ce cu siguranta se va petrece, fiind doar o chestiune de timp.
Ps. Restul: moralul, vina, spalarea de pacat, izbavirea, costiinta, reflectia ca si teme ale filmului, sunt relative si interpretabile. Certa e doar Sauna. Nota 7,37!
Cosmy16
pe 27 Decembrie 2014 22:24
Un film bunicel da cu un inteles foarte greu trb sa ai rabdare multa.
Jack-Jack
pe 23 August 2014 11:09
Un film cult, bine regizat, prezentat monocrom pentru a sugera cât mai bine mizeria morală,temerile din interiorul personajelor.Trebuie urmărit atent fiind un pic greu de înțeles, are un amestec de mituri și superstiții în care personajele trebuie să-și rezolve problemele karmice.
meh_mih
pe 03 Mai 2014 13:59
Un film complex si foarte bun.
Daca preferi horror-flicks, cu mult gore si random scares nu te uita.
Insa daca vrei sa vezi un horror fin, de atmosfera, introspectiv, cu personaje elaborate cu atentie si in care terorea si misterul se construiesc incet dar sigur, asta-i filmul pentru tine.
luciivan
pe 18 Iulie 2009 07:48
interesant.. foarte simplu.... fara sa fie incarcat de efecte speciale obositoare....
Alex.M
pe 16 Martie 2009 15:33
Un horror atmosferic si buimacitor in acelasi timp. Greoi, dar memorabil si nu lipsit de un rost final.
O gura de aer proaspat, in horror, dupa atatea productiile americane insipide.
Necunoscutul si imprevizibilul este bine exploatat in pelicula. Nimic nu ar trebui sa existe din tot ceea ce vedem; totul e ilogic si nefiresc, dar, e real si asta nu se poate nega. Sauna, ce e sauna? Aici raspunsul e mai dificil si nu cred ca vom intelege vreodata adevarata semnificatie a acestei incinte asa cum e ea oglindita in cultura civilizatiilor nordice. Intelegem doar ca acolo te duce dupa ce te nasti pentru a fi spalat de pacate si acolo e ultima oprire atunci cand mori inainte de a fi inmormantat. Intr-adevar, parca incepem sa vedem aceasta incapere cu alti ochi, dar, nici pe departe nu ajungem la adevaratul respect pe care i-l arata oamenii locului.
Filmul se desfasoara lent si intr-o permanenta tensiune, iar acest lucru nu prea ajuta la declansarea senzatiilor de spaima si de frica. Suntem in unele momente ingroziti de prezente nepamantene, dar e o groaza calculata, calma si asezata, fix in stilul firilor locuitorilor acestor tinuturi. Iti este oroare de ce urmeaza dar nu frica. O senzatie, trebuie sa recunosc, ciudata si rar experimentata, niciodata la acest nivel.
Efectele speciale sunt extrem de reusite, chiar suprinzatoare dpdv al vizualului. Marturisesc ca nu am mai vazut astfel de aratari intr-un alt film horror pana acum.
Interpretarea e asa cum spuneam rece, specific Finlandeza. Cine a mai urmarit filme realizate in aceasta parte de lume, stie la ce sa se astepte.
Ceea ce am apreciat cel mai mult si pe care, ca orice lucru bun, l-am pastrat pentru final, e calitatea acestei realizari. Regizoul A.J. Annila, merita toate aplauzele noastre. El reuseste sa spuna o poveste pana la final, incheind-o in adevaratul inteles al cuvantului, dar pastreaza tot acel mister si acea deschidere la interpretare atat de mult ravnita in cinema. Annila, nu doar ca nu lasa naratiunea in celebra "coada de peste", tertip pe care nume consacrate din industrie il utilizeaza in filmele lor pentru simplul motiv ca nu au curajul sa isi asume un sfarsit concret, iar publicul prin acasta nefinalizare a naratiunii ii gaseste mai artisti decat clasicii si mai misteriosi. Aici in schimb, regizorul asigura toata aceasta deschiderea si mister, asumandu-si o incheiere anume, dar reusind sa invite si la analiza, desi el si-a pus toate cartile pe masa, nepastrand niciun as in maneca. Asta da stiinta de a-ti provoca publicul la gandire si meditatie.
Concluzie: Un film bun, un horror autentic pentru ca are toate elementele veritabile si necesare acestui gen, (are si gore-ul atat de cautat de unii, are si suspans, are amestecul de bine si rau, de real si ireal si cel mai important, ARE SUPRANATURALUL, DEMONUL SAU NEPAMANTEANUL).
Filmul nu sperie in ideea in care o fac acele productii care iti tipa de-oadata in difuzoare; dar te ingrozeste pe tot parcursul lui prin inevitabilul ce cu siguranta se va petrece, fiind doar o chestiune de timp.
Ps. Restul: moralul, vina, spalarea de pacat, izbavirea, costiinta, reflectia ca si teme ale filmului, sunt relative si interpretabile. Certa e doar Sauna. Nota 7,37!
Daca preferi horror-flicks, cu mult gore si random scares nu te uita.
Insa daca vrei sa vezi un horror fin, de atmosfera, introspectiv, cu personaje elaborate cu atentie si in care terorea si misterul se construiesc incet dar sigur, asta-i filmul pentru tine.
O gura de aer proaspat, in horror, dupa atatea productiile americane insipide.