Shadows (1959)

Filmul ilustreaza pregnant tendinta de eliberare a cineastilor americani de sub tirania normelor artistice si economice hollywoodiene. Fara a avea un decupaj sau un plan prestabilit, ci hotarand de fiecare data, pe loc, punerea in scena si in cadru si sprijinind intreaga dezvoltare a actiunii pe studii actoricesti de interpretare libera, filmul este, insa, pana la urma, o stralucita improvizatie regizorala. Puterea sa de seductie si de convingere consta mai ales si in provocarea si fixarea unor reactii si atitudini spontane, si in orchestrarea lor cinematografica. Actiunea - fatal dezordonata si lipsita de concluzii riguroase se centreaza in jurul eroinei, o negresa cu pielea alba, si a deziluziei traite de ea, intr-o secreta legatura cu un alb care o paraseste de indata ce afla ca, de fapt, are de-a face cu o femeie de culoare. Mai mult decat o poveste, filmul etse o inlantuire de observatii asupra tinerilor care-si petrec viata in imediata apropiere a Broadway-ului, un fel de hoinareala dezinvolta si adeseori inecata de amaraciune printr-o lume fluida indecisa, promitatoare si totusi mereu neimplinita, supusa permanent dezamagirii. Substanta primordiala a creatiei lui Cassavetes este nostalgia, emotia unor asteptari si dorinte foarte proaspete si indefinite.