Părerea criticului
Film fara indoiala onest, "Shooter" face exact ceea ce astepti de la el: un pic de andrenalina, cateva intorsaturi de situatie, un erou principal aratos, priceput si uman (sexul frumos este si el atras in sala de cinema de o poveste de dragoste cam trasa de par), niste rai credibili, plus un suculent subiect de gandire pentru americanul mediu.
Subiectul? Stresul feroce al aceluiasi american la fel de mediu de la moartea presedintelui Kennedy incoace: siguranta nationala si in primul rand a simbolului sau suprem, presedintele Statelor Unite (hm, cu popularitatea lui Bush, probabil ca ideea e destul de neinspirata). In orice caz, nu personajul presedintelui zaboveste pe ecran in mai toate scenele, ci un altul, caci daca n-ar fi fost asa filmul s-ar fi numit "Presedintele" si nu "Lunetistul".Lunetistul este Bob Lee Swagger (Mark Wahlberg), un profesionist care se retrage de pe "piata" cand o misiune importanta se sfarseste prost. El este momit inapoi de catre un superior (Danny Glover), iar momeala are forma clapauga si cu privire habarnista a presedintelui Statelor Unite. Impotriva caruia, se pare, se organizeaza un atentat, iar B.L. Swagger (numele inseamna in limba engleza si "laudarosenie") este singurul care-i poate sta in calea spre reusita, fiind "the best there is".
Ce nu stie Bob este ca totul are iz de inscenare. Cand un arhiepiscop etiopian, programat sa vorbeasca inainte de presedintele Statelor Unite, este impuscat in cap, lunetistul devine inamicul public nr. 1 al tarii si trebuie sa porneasca intr-o calatorie plina de peripetii pe de-o parte pentru a-si salva viata, pe de alta parte pentru a-l gasi pe adevaratul asasin si a-si dovedeasca nevinovatia. Cu doua gloante in corp, Swagger se descurca excelent si previzibil, ca doar este unul dintre filmele lui Antoine Fuqua, un regizor obisnuit sa traga filme de actiune (cu actori din ce in ce mai in voga) pe banda rulanta.Pasionat de intorsaturi de situatie, agenti dubli si parteneriate improbabile, Fuqua este regizorul unora dintre cele mai de succes filme de actiune ale ultimilor ani. Mai mult de-atat, omul a dovedit ca nu conteaza foarte mult epoca in care-si pune in scena scenariile. De la "Bait" din 2000, el a mai facut cunoscutul "Training Day" (Oscar pentru Denzel Washington), dar si "King Arthur", rampa de lansare a fenomenului Keira Knightley.
Prin urmare, ajutat de romanul lui Stephen Hunter (alt nume predestinat), Fuqua arunca in "Lunetistul" 120 de minute de impuscaturi (de la o mila distanta, ca mai putin nu da bine), explozii, atentate si machiavelisme politice (cam sifonata imaginea Americii, dar e la moda), suficient pentru a-si tine in sah spectatorii si a le da de gandit pentru o ora sau doua. Nu mai ramane decat un lucru de precizat: Stephen Hunter e castigatorul premiului Pulitzer. Dar nu pentru romane de fictiune, ci pentru cronici de film. Oare acesta sa fie motivul pentru care "Lunetistul" a fost desfiintat de critica? NU!
Subiectul? Stresul feroce al aceluiasi american la fel de mediu de la moartea presedintelui Kennedy incoace: siguranta nationala si in primul rand a simbolului sau suprem, presedintele Statelor Unite (hm, cu popularitatea lui Bush, probabil ca ideea e destul de neinspirata). In orice caz, nu personajul presedintelui zaboveste pe ecran in mai toate scenele, ci un altul, caci daca n-ar fi fost asa filmul s-ar fi numit "Presedintele" si nu "Lunetistul".Lunetistul este Bob Lee Swagger (Mark Wahlberg), un profesionist care se retrage de pe "piata" cand o misiune importanta se sfarseste prost. El este momit inapoi de catre un superior (Danny Glover), iar momeala are forma clapauga si cu privire habarnista a presedintelui Statelor Unite. Impotriva caruia, se pare, se organizeaza un atentat, iar B.L. Swagger (numele inseamna in limba engleza si "laudarosenie") este singurul care-i poate sta in calea spre reusita, fiind "the best there is".
Ce nu stie Bob este ca totul are iz de inscenare. Cand un arhiepiscop etiopian, programat sa vorbeasca inainte de presedintele Statelor Unite, este impuscat in cap, lunetistul devine inamicul public nr. 1 al tarii si trebuie sa porneasca intr-o calatorie plina de peripetii pe de-o parte pentru a-si salva viata, pe de alta parte pentru a-l gasi pe adevaratul asasin si a-si dovedeasca nevinovatia. Cu doua gloante in corp, Swagger se descurca excelent si previzibil, ca doar este unul dintre filmele lui Antoine Fuqua, un regizor obisnuit sa traga filme de actiune (cu actori din ce in ce mai in voga) pe banda rulanta.Pasionat de intorsaturi de situatie, agenti dubli si parteneriate improbabile, Fuqua este regizorul unora dintre cele mai de succes filme de actiune ale ultimilor ani. Mai mult de-atat, omul a dovedit ca nu conteaza foarte mult epoca in care-si pune in scena scenariile. De la "Bait" din 2000, el a mai facut cunoscutul "Training Day" (Oscar pentru Denzel Washington), dar si "King Arthur", rampa de lansare a fenomenului Keira Knightley.
Prin urmare, ajutat de romanul lui Stephen Hunter (alt nume predestinat), Fuqua arunca in "Lunetistul" 120 de minute de impuscaturi (de la o mila distanta, ca mai putin nu da bine), explozii, atentate si machiavelisme politice (cam sifonata imaginea Americii, dar e la moda), suficient pentru a-si tine in sah spectatorii si a le da de gandit pentru o ora sau doua. Nu mai ramane decat un lucru de precizat: Stephen Hunter e castigatorul premiului Pulitzer. Dar nu pentru romane de fictiune, ci pentru cronici de film. Oare acesta sa fie motivul pentru care "Lunetistul" a fost desfiintat de critica? NU!
