Side Effects (2013)

Bun, spre foarte bun, vizionati-l cu incredere ,nu veti regreta, dimpotrivă, creaza dorinta de a-l mai derula inca odata , pentru a-i pătdunde mai bine subtilitățile

Subtile răsturnări de situație. Daca sunteți plictisiți de filme previzibile acesta e o alegere buna. Un film din categoria Lynch si Hitchcock. Coloana sonora geniala.

Un film cu un parcurs foarte bun și plin de suspans dar sincer eu chiar cred că au dat-o în bară cu finalul, au construit un film extrem de bun ca să-l strice cu un final de tot rahatu.

Mi-a placut filmul ca mentine ritmul pe tot parcursul povestii dar mie unul finalul mi s-a parut surprinzator.Este un film bunicel si ne este prezentat un caz doctor-pacient destul de interesant si cred ca fiecare dintre noi ar trebui sa fim atenti la ce medici mergem.Desi ma asteptam sa vad mai mult,nu dezamageste si chiar merita vazut cu o mare atentie!

Un film care la inceput poate parea banal,dar daca ai rabdare cu el te rasplateste din plin...fenomenal film acest thriller psihologic care iti spune pas cu pas ce se intampla,nu e ca altele care nu stii nici cand s-au terminat care e defapt adevarul...
Acest thriller psihologic poate fi folosit ca material didactic de catre cei care s-au saturat de comediile retarde marca USA,si vor sa vada ceva mai "greu"...iar pentru asa ceva filmul acesta e perfect,nefiind foarte complicat pentru cei care pana acum au avut creierasul supraaalimentat cu comedii de 2 lei...
Rooney Mara face unul din rolurile carierei ,Jude Law e la cel mai inalt nivel,iar Catherine Zeta-Jones e magistrala ca de fiecare data...Channing Tatum e asa ca sa fie,putea pune si un actor de duzina in locul lui...
Felicitari regizorului,a facut un film de nota 10

Un film interesant. Destul de plictisitor la inceput , fara prea multa actiune , dar pe final isi revine si devine foarte captivant. Interesanta totusi si distributia acestui film . De vazut . De la mine un 7

plictisitor , previzibil .............................................................................

dar nu e cel mai bun film al sau ,actorii neinteresanti si sfarsitul previzibil....

un film psihologic, thriller si nu prea. este un film de vazut, actiunea buna ca si jocul actorilor. oricum este o alternativa la filmele de actiune si supereroi. la inceput m-a facut sa cred ca este despre o conspiratie a firmelor producatoare de medicamente, dar m-am inselat, este despre o conspiratie a doctorilor de boli nervoase.

[...] https://www.facebook.com/SideEffectsMovie Sites: IMDb  Rotten Tomatoes  Metacritic  CinemaRX  Cinemagia 2013-05-16 +Andrei Mutuligă window.___gcfg = {lang: 'en-US'}; (function(w, d, s) { function [...]

Rooney Mara ar trebui să aibă grijă: după Fata cu un dragon tatuat şi Efecte adverse are toate şansele să devină "nebuna" Hollywood-ului şi să i se ofere numai roluri "la limită". Mara este foarte bună în filmul lui Steven Soderbergh inclus în competiţia festivalului de la Berlin (şi ignorat în palmares, spre bucuria Ursului de Aur ajuns în România), unde o interpretează pe Emily, o tânără care îşi ucide soţul (nu e spoiler: această informaţie apare şi în sinopsisul oficial) după ce i se prescrie Ablixa, un nou medicament împotriva anxietăţii, de către psihologul ei, doctorul Banks (Jude Law).

E un film destul de bun,un thriller reusite . Prestatiile actorilor au fost oarecum, bune. Merita vazut.

Primele 40 de minute din film sunt destul de plictisitoare , cu o actiune stearsa si fara prea mult suspans dupa, filmul incepe sa fie usor, usor mai interesant insa nu indeajuns . Nu pot zice ca este un film foarte slab insa subiectul putea fi mult mai bine ecranizat . Catherine Zeta-Jones mi s-a parut ca a facut un rol slab , insa Jude Law chiar mi-a placut . 6/10...

Vad ca multi au comentat inceputul plictisitor. Daca se asteptau la vreun film unde se fugaresc unii pe altii sau unul romantic, n-au nimerit unde trebuie. Ritmul e dozat cum trebuie iar povestea complicata se tese piesa cu piesa.
Personajul lui Jude Law ii vine de minune actorului. Rolurile inteligente sunt de el, nu cele ca Repo Men.

O drama psihologica,destul de bine pusa in valoare,scenariul unul bun dar ideea este a unui om cam dus cu pluta sa zic asa.Cine se poate gindi pana intra colo ca se poate intimpla asa ceva si uita ca este posibil.Valabil poate si chiar in viata reala un asemenea scenariu.Este trist daca sa ajuns pina intracolo pentru niste bai sau alte foloase.Filmul este bun dar cred ca se putea si mai bine.Prestata actorilor una de exceptie,mai ales a lui Jude Law care parerea mea a facut senzatie cu acest rol,mie unul mi-a placut mult prestatia lui.Un film de urmarit zic eu.

Un film psihologic, daca stai prost cu nervii nu e recomandat , un film la care trebuie sa fii foarte atent , si sa ai rabdare, daca vrei sa mai si intelegi ceva din el

[...] https://www.facebook.com/SideEffectsMovie Sites: IMDb  Rotten Tomatoes  Metacritic  CinemaRX  Cinemagia Like&Share Pin ItMai multEmailShare on TumblrPocketDiggPrintLike this:Like Încarc... By [...]

dupa fapta si rasplata as putea spune ca e mai potrivit pentru acest film, chiar e captivant filmul si te tine atent pana la ultima faza, cu rasturnari de situatii si actori foarte buni, Rooney Mara m-a surprins foarte placut pentru felul in care joaca in acest film

Trio-ul din 2013,"The Best Offer","Side Effects","Trance",aduce acest an pe culmile gloriei,un an memorabil,remarcabil si de neuitat,cu filme cu scenariu original si distributie de exceptie.
Revenind la filmul caruia ii fac acest scurt rezumat,pot spune ca impreuna cu "Side Effects",iubitorii genului mister-thriller pot patrunde,intr-un mod veritabil, in lumea psihologilor si psihiatrilor,lume care gazduieste o multitudine de paienjenisuri concretizate in minciuni,prefacatorii si tradari.
Mai mult nu spun pentru a nu va distruge tot suspansul cu care este incarcat acest film.
This is the end,Now you see me,The Conjuring sunt filmele de la care mai am asteptari anul acesta.Probabil ca vor mai fi 1-2 cazuri izolate de filme fantoma care ma vor surprinde pozitiv,dar nu cred ca ma vor convinge sa le apreciez intr-o asa maniera incat sa le dau note de 9 si 10.

Povestea e interesanta iar filmul m-a tinut captivat de la inceput pana la sfarsit.

Psihoterapia castiga tot mai mult teren in zilele noastre, mai ales in tarile occidentale unde exista posibilitati materiale superioare, si e firesc sa fie asa atat timp cat societatea consumista pune din ce in ce mai mult accent pe animalul din om si e tot mai putin preocupata de spiritualitate, de suflet. Sloganul "Noi muncim, nu gandim" le-a convenit dintotdeauna sefilor, cel care gandeste mai putin e mult mai usor de manipulat, de aceea se merge, pe cat posibil, pe abrutizare... "Cardiologul poate vedea atacul de cord in analizele pe sange, pe electrocardiograma, dar noi cum ne dam seama?". E fraza-cheie a acestui interesant thriller care beneficiaza de un scenariu bine scris si de un regizor de la care cinefilul are asteptari pentru filme de calitate. Toate bune si frumoase, dar parca intorsatura de situatie devine previzibila un pic cam repede. Buni si actorii: Jude Law si Catherine Zeta Jones sunt in nota obisnuita in vreme ce, pentru cel care scrie, revelatia este Rooney Mara, pe care n-am remarcat-o in "The social network", si pe care n-am vazut-o in "The girl with the dragon tatoo" intrucat am preferat sa raman cu imaginea lui Noomi Rapace in rolul Lisbeth Salander.

00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000

un film f bun ,desi aparent nu pare ,merita vazut!

min 60: "(...)un cardiologist poate vedea atacul de cord din analize, se vede în sânge.
Dar cine poate vedea minciunile?
Sau trecutul, sau tristetea? (...)"

Un film bun ce prezinta o poveste superba . Nota finala 9,5 ( cumparati pastile sa va reveniti ) :))

Filmul avea toate premisele sa fie unul foarte bun: actori senzationali si subiect interesant. Cu toate acestea, nu mi-au placut nici jocul actorilor, nici modul in care a decurs actiunea filmului. Plictisitor si previzibil...

Mi-a placut filmul, dar trebuie sa recunosc ca ma asteptam la ceva mai mult, mai ales de la Jude Law. Pe alocuri mi se pare ca jocul scartaie rau de tot, nu reuseste sa impresioneze cu nimic, nu este credibil. Bunicel.

Manipulatorii de minti pot profita de un bun material profesional. Atat ca unii se folosesc de aceste manipulari spre propriul beneficiu iar altii pentru a scapa de acesti calcatori peste cadavre si cariere.
Interesant de a inceput la sfarsit, cu actori de clasa si interpretari pe masura.
Nu trebuie ratat.

Un film psihologic extrem de confuz la inceput dar care te tine in suspans pana spre final unde binenteles te uimeste. Foarte bine interpretate rolurile ...

La acest film impresionant este soundtrack-ul. Side Effects are coloana sonora realizata doar din sunetele unor clopotei de vant. Clinchetele lor se repeta la diverse intervale de timp si insotesc cate o emotie interioara distincta, ce se transpune in realitatea fizica printr-o alarma, un memento sau o revaltie. M-a surprins placut ideea!

Intrebare pt cei care l-au vazut: din toate astea doctorul Dr. Jonathan Banks a avut ceva de castigat? de ce ea la final il acuza ca el vrea banii???

Mie mi-a placut Side Effects. Un scenariu ok, personaje bine alese si o atmosfera demna de un thriller psihologic.
Mi se pare un film de bun gust si de efect in care se trataeaza o tema de actualitate: depresia, una dintre marile boli ale secolului in care traim si industria farmaceutica.
Prin urmare recomand acest film, mai ales pentru cei interesati de psihologie.

Un triller psihologic plictisitor si interesant spre final cu actori unul si unul, totusi pentru cine nu il va vedea nu va avea de pierdut.

Dupa o ora de plictiseala, usoara curiozitate, angoasa, intri intr-un thriller psihologic bun. Problema e, cati dintre voi vor putea depasi acea ora.....? Vizionare placuta.

Cel mai bun a fost finalul la Side Effects pentru ca degeaba vezi inceputul daca nu urmaresti pana la final nu sti despre ce ii vorba in filmul acesta, nota 10

Pentru mine, Steven Soderbergh reprezinta autorul lui Ocean's Eleven, in primul rand, ca reper, tot ce a facut in afara de asta nereusind sa ma dea pe spate: nici biograficul Che, nici greoiul Traffic, nici laudatul pe nedrept Contagion. Nu mai vorbesc de restul. Nu ma asteptam la ceva iesit din comun de la acest film. Si nici nu a fost. Filmul nu e rau, putin plictisitor in primul sfert de ora, incitant spre sfarsit, are un scenariu bunicel, un subiect interesant. Si totusi, vazandu-l, gandul m-a dus la un cocktail de Basic Instinct cu Don't Say A Word si cu multa esenta de noir. Parerea mea este ca putea sa fie un film si mai bun, daca in final nu asistam la un kitsch desavarsit. Doctorul istet demasca falsul, una dintre vinovate e arestata iar cealalta (ce mare cliseu) sfarseste la balamuc, adica exact acolo unde a incercat tot filmul sa para ca îi este locul. Oare se putea face un altfel de final, mult mai bun ? Eu cred ca da.

Filmul a fost bun,atat pot sa zic.Pe mine nu m-a impresionat profund.Totusi trebuie sa recunosc ca m-am uitat la film mai mult pentru actori.Ei au fost minunati,mai ales Catherine Zeta-Jones.

Având în vedere echipa care a realizat filmul, am avut mari aşteptări de la acesta. După un început destul de static, alunecând uşor spre un film mai mult psihologic/psihiatric, filmul îşi arată valoarea spre final.
Îl recomand.

Un film interesant...manipulare, risc, drama si rasturnari de situatie....

pe mine nu m-a prins atat de tare cu se pare ca pe unii i-a captivat,din contra am asteptat pe tot parcursul filmului sfarsitul,spunandu-mi ca va fi unul bun si neasteptat.Inceput mi-a amintit de filmele lui Tarantino cu stilul sau de a incepe cu sfarsitul insa n-a fost asa parca a inceput cu mijlocul,nu stiu a fost o chestie,bine nu imi pare rau ca l-am vazut insa parca preferam sa il vad acasa decat la cinema,bani dati de geaba:)

Un film care te adoarme la inceput dar te trezeste si iti captiveaza atentia la un moment dat. Merita vazut :)

Efecte secundare sunt un exemplu negativ în comparație cu alte filme, nu este deosebit de mare în povestea sau stimulare, dar este distractiv și interesant de a vedea în cele din urmă un film decent, care se bazează mai mult pe dezvoltarea caracterului decât pe acțiunea

Dupa cum am subliniat adeseori, problemele legate de dereglari psihice, depresiile, anxietatile, manifestarile post-traumatice, intregul univers psihiatric si rolul specialistilor in depistarea, diagnosticarea si tratamentele adecvate, ma captiveaza in mod deosebit. Pentru ca literatura, filmul, dar si viata m-au pus si ma pun inca in fata acestor aspecte ale mintii si sufletului omenesc.

Ceea ce face sa fi asteptat cu mult interes acest film, starnita fiind si de trailer si de sinopsis, dar si de echipa puternica care l-a pus in opera.

Un film dramatic, care trece dincolo de psihologic, catre probleme patologic-psihiatrice, imbracand si voalul negru al unui thriller bine instrumentat.

Cu o naratiune echilibrata fin, impregnata deopotriva de mister, dar si de o solida ancorare in problematici contemporane legate de industria Farma, de persuasiunea corporatiilor de specialitate in a-si impune pe piata si pe spinarea pacientilor – mereu si mereu – noi si noi produse antidepresive, antianxietate, anti, anti, anti … cobaii umani fiind adeseori supusi unor efecte secundar/adverse, fara a fi pusi suficient de apasat in cunostinta de cauza. Lacomie, conflicte de interese, incalcari de deontologie profesionala … de la personajul condamnat pentru inginerii ilicite bursiere si pana la reprezentantii corporatiilor farmaceutice, … si totul pentru un trai la un standard cat mai ridicat: vile extravagante, yachturi, excentricitati platite scump … Pe spinarea celora ce nu au dezvoltat suficient un sistem de imunitate in fata greutatilor si piedicilor cotidiene, sau au deficiente mai mult sau mai putin grave inascute sau dobandite in uzina chimica a creierului.

Scenariul filmului creaza spectatorului un tablou sumbru al suferintei bolnavului atins de o depresie severa, o aripa neagra care se intinde asupra tuturor acelora cu care interactioneza si care rareori inteleg intregul univers morbid al acestui om “incapabil de a-si construi un viitor”. Si datorita unui Soderbergh si unei echipe de actori care au inteles substanta si mesajul filmului, intreg sistemul este valorificat la maximum.

Nici vorba sa va devoalez ceva despre “twisturile” elaborate ale actiunii … trebuie sa beneficiati de toata bogatia si dozajul misterului acestui thriller!

Va spun doar ca de la primele imagini suberbe ale unei imense cladiri new yorkeze, o fatada caroiata de sute de ferestre halucinante in monotonia lor repetitiva, imagini pe care camera face zoom si zoom si zoom intrand in intimitatea umana … si pana la una dintre aproape ultimele imagini … ale altei fatade … ale unui centru de detentie psihiatrica … alte multe ferestre … dar cu grilaje … cinematografia semnata de Steven Soderbergh (ca Peter Andrews ) ne implica in cateva locuri – strazi si cladiri si localuri ale New Yorkului, dar ne introduce si in incinte specifice subiectului, cum sunt: “Centrul de Corectie din Bedford Hills, New York, Centrul de Detentie din Queens, Spitalul Bellevue din Manhattan si Centrul Psihiatric Manhattan din insula Ward de pe raul East River din New York, care e inchisoare si spital pentru suferinzii de boli mintale acuzati de crime.

Si aceeasi camera dezvolta si decupeaza portrete extraordinare ale personajelor principale. Emily Taylor (Rooney Mara), Martin Taylor (Chaning Tatum), Dr. Jonathan Banks (Jude Law) si Dr. Victoria Siebert (Catherine Zeta-Jones) ne spun povestea lor si ne impartasesc gandurile si trairile in prim planuri tensionate, care creeaza frisoane si mister. Si care nasc in spectator intrebari si framantari … Tradarea, minciuna, lacomia, crima … “conduita din trecut” revine in prezent! Monstrii traiesc printre noi si rareori ne dam seama. Dr. Banks insa are intuitia si pregatirea profesionala pentru a intelege si a actiona.

Cum spuneam, o echipa de actori care s-a implicat profund in acest proiect si Mara, pe care o vad abia in al doilea film dupa “Fata cu un Dragon Tatuat” dezvolta un talent solid, are un joc sobru si interiorizat si sunt convinsa ca beneficiind de oferte la fel de generoase, se va realiza ca o actrita de exceptie.

Alaturi de Rooney Mara, Jude Law, de curand pe ecranele noastre in Anna Karenina, ca partener al lui Keira Knightley, se implica profund in rol si convinge dramatic. Sinapsele dr. Banks lucreaza la tensiune inalta pentru a dezlega atat misterul psihologic al pacientei sale, cat si pentru a-si recastiga familia si credibilitatea profesionala.

Coloana sonora originala semnata de Thomas Newman (de curand 007: Coordonata Skyfall) este puternica si inspirata si include printre alte piese si “The Forgotten People” apartinand Thievery Corporation.

Cum spuneam, un film bun, pus in opera de o echipa foarte buna!!! Si cu o rezolvare finala de zile mari, pe care cu greu o intrevezi la un moment dat, pe firul desfasurat al actiunii .

Chiar am ramas dezamagita... Un cast excelent insa scenariul lasa muuult de dorit! Intradevar am vazut filme si mai proaste..

[...] fapt, Side Effects pune o mare intrebare. Cat de moral este omul in ceea ce face? Raspuns – nu este! Mai ales [...]

L-am vazut la cinema, credeam ca are sa-mi para rau ca am ales acest film, insa tin sa subliniez, nu am ''clipit din ochi'' pe tot parcursul filmului. Te tine in suspans.. Merita vazut, cu toata increderea!

Un film excelent, profund, psihologic, cu elemente thriller si intorsaturi de situatie
Se simte clar influenta lui Hitchcock in aceasta pelicula
Jude Law si Zeta-Jones au fost foarte buni in rolurile lor dar cea care fura spectacolul este categoric Rooney Mara ,a carei evolutie o sa o urmaresc de acum incolo.De abia astept sa vad urmatorul ei film(mai ales ca va juca alaturi de Ryan Gosling)
PS: Tatum e doar pus de decor in film...nu deranjeaza cu nimic

"Side effects" - Psiho-policier
Doctorul n-a omorât pe nimeni

Pe vremuri, când în sălile de cinema existau plasatoare care te conduceau până la locul de pe bilet, circula următoarea anecdotă: cică una dintre ele obişnuia să însoţească spectatorul, îi oferea scaunul, îi ura vizionare plăcută, şi aştepta; iar dacă-n câteva momente nu-şi primea bacşişul, se apleca şi-i şoptea: "Da, nu-mi daţi nimic? Bine: doctoru' a omorât-o!"
Este o provocare intelectuală interesantă, uneori, aceea de a evita spoilerele când faci analiza câte unui film poliţist în care întorsăturile se succed pe tot parcursul, începând încă din setup. În "Chinatown" (1974 - Roman Polanski) scenariul lui Robert Towne ne făcea prima mare surpriză în plot-point-1, când apărea adevărata Evelyn Mulwray (Faye Dunaway), dând la iveală faptul că aparentul caz de adulter rezolvat de J.J. Gittes (Jack Nicholson) era de fapt o făcătură, iar acţiunea se muta pe un cu totul alt plan, cel al corupţiei corporatiste şi politice - pentru ca, în plot-point-2, celebra "secvenţă a palmelor" să ducă la o nouă dezvăluire, şi mai bulversantă, împingând povestea spre o zonă tulburătoare şi complet nebănuită. De altfel, înseşi palmele date de Gittes lui Evelyn s-au consacrat ca un adevărat simbol al twisturilor succesive din orice policier sau thriller bine construit.
Scott Z. Burns, scenaristul "Efectelor colaterale" (nu “adverse”, cum scrie la noi), care a mai scris, printre altele, "The Bourne Ultimatum" (2007 - Paul Greengrass; şi se ştie că în filmele din seria cu Bourne întorsăturile sunt la ordinea zilei), "The Informant!" (2009 - Steven Soderbergh) şi "Contagion" (2011 - Steven Soderbergh), ne dă nu mai puţin de cinci asemenea palme pe parcursul actualului film. Sau, mă rog, prima, survenind destul de curând după început, e doar un o întoarcere a palmei, nu o plesneală - când vedem că povestirea nu urmăreşte strict drama aparentei protagoniste iniţiale, psihopata Emily Taylor (Rooney Mara), ci îi acordă cel puţin tot atâta atenţie şi medicului ei, Jonathan Banks, care ne-am fi aşteptat să aibă doar rolul de susţinător - deşi, dat fiind că îl interpretează Jude Law, era oarecum de prevăzut că va avea o pondere mai mare. Nu peste mult, însă, după câteva pălmuţe (tentativele de sinucidere), primim un adevărat pumn (sau, mai bine zis, un cuţite, când în burtă, când spate - înţelegând ce era cu petele de sânge văzute în primul cadru al filmului, un kickstart eficient şi incitant, ca un flash-forward situat la o distanţă de trei luni). Din acel moment, lucrurile iau o nouă turnură, îndreptată iniţial pe direcţie farmacologică - şi e limpede că cel ajuns la ananghie e Banks însuşi. ...Iar din acest moment, provocarea menţionată mai sus devine activă, fiindcă mai urmează şi alte twisturi neprevăzute, pe care ar fi absolut nepotrivit să le sugerăm măcar. Treptat, ceea ce începuse ca un film eminamente psihologic (sau, mai bine zis, psihiatric) îşi asumă şi statutul de policier, pentru a şi-l susţine până la răsturnarea finală. (Oricum, măcar atâta lucru vă pot mărturisi, fără teama că v-aş strica plăcerea vizionării: de astă dată, doctorul n-a omorât, nu omoară şi nici nu va omorî pe nimeni...!)
Meseriaş condus din scriitură, documentat decent şi fără cine ştie ce veleitarisme estetizante, scenariul e în continuare valorificat de partenerul aproape constant al lui Burns, Steven Soderbergh, care până acum a dovedit că se mişcă dezinvolt atât prin genurile de consum - mai ales cu voioasele "Oceane 11-12-13" (2001, 2004, 2007) - cât şi pe traseul cu suişuri şi coborâşuri al filmellor de conţinut: "Kafka" (1991), "Erin Brockovich" (2000), "Solaris" (2002), sau dipticul "Che..." (2008) - plus "Haywire" (2012), tangent cu ambele categorii. Şi de această dată, lucrurile stau cam la fel, "Side Effects" fiind, în ultimă instanţă, un film poliţist - dar nu lipsit de substanţă, dat fiind substratul psihologic/psihiatric al acţiunii.
În orice caz, Soderbergh menţine atent măsura, fără a ieftini latura de suspense, dar şi evitând ambiţiile nemăsurate în sfera conţinutului, depănând povestea echilibrat, dinamic şi cu stil (cum, de altfel, a făcut şi în "Haywire"). Construieşte bine atât secvenţele-cheie (aia cu cuţitul e într-adevăr şocantă - şi cinică totodată, fără patetisme sau supralicitări; nici momentele cu tentativele de suicid - la serată, în garaj sau în staţia de metrou - nu-s deloc rele), cât şi porţiunile tranzitive - deşi nu-mi pot reprima întrebarea: oare cât din interesul pe care mi l-a suscitat se datorează regiei, şi cât e de natură mai degrabă subiectivă, pornind de la propria mea apetenţă spre tot ceea ce ţine de psihologie (normală sau deviată în patologic). Ce-i drept, există şi unele accente nepotrivite - în primul rând, relaţia dintre Banks şi soţia lui, Dreidre (Vinessa Shaw), menită să dezvolte problemele conjugale generate de drama eroului - dar amorsată gratuit şi prematur: nimic nu justifică felul cum se holbează nevasta atât de insistent la prima apriţie a pacientei (de parcă n-ar mai fi văzut nebuni dintre cei cu care are de-a face soţul ei prin natura meseriei - sau poate ca şi cum ar fi fost de-o gelozie la rându-i bolnavă); un start precipitat, care apoi duce subplotul familial spre plafonare - când rolul său în întreaga construcţie dramaturgică avea un anume rost...
Din fericire, pe lângă cabotinăriile Vinessei Shaw (care arată bine pe ecran, de altminteri, atunci când i se dă mai puţin de jucat), ceilalţi actori îşi fac adecvat datoria, începând cu Jude Law, care conturează nuanţat şi convingător portretul psihiatrului tot mai afundat în capcanele propriei meserii, secondat de Rooney Mara - Erica Albright din "The Social Network" (2010) sau Lisbeth Salander, în "The Girl with the Dragon Tatto" (2011), ambele de David Fincher - nu doar credibilă, ci şi expresivă, alunecoasă, plurivalentă, în toate ipostazele pe care i le dezvăluie treptat povestirea. Nici Catherine Zeta-Jones, în rolul celeilalte psihiatre, Victoria Siebert, nu-i de lepădat, folosind o gamă de mijloace economice pentru a construi un personaj la rândul lui marcat de câteva surprize. Channing Tatum e corect sub chipul cam simplist al soţului pacientei, Martin Taylor.
Apropo de "Haywire", spusesem că Soderbergh reuşise performanţa de a face dintr-un subiect de acţiune un film care, măcar pentru o vreme, îţi cam rămâne-n minte. Am sentimentul că acelaşi lucru s-ar putea întâmpla şi acum, chiar dacă, în fond, este totuşi un simplu (sau poate nu tocmai atât de simplu) policier. Nu neapărat fiindcă e vorba, cel puţin până la un punct, de labirinturile minţii omeneşti (pe mulţi, din păcate, îi cam doare-n cot de ele), ci mai cu seamă fiindcă ştie şi să povestească, şi să filmeze.

Pitbull (Mihnea Columbeanu)
20 februarie, 2013, 16:00-17:21
Bucureşti, România

L-am vazut ieri la cinema . Nici nu ma asteptam sa nu fie pe placul meu din moment ce joaca doi dintre actorii mei preferati . Zeta si Jude , ca de obicei au interpretat impecabil . Tatum avanseaza .

de cate ori il vad pe Channing Tatum ma bufneste rasul, cineva il minte in continuare ca este actor..

Un film destul de bun pot zice . Rooney Mara chiar a jucat foarte bine . Pe langa Mara s-au descurcat bine si Jude Law dar si Catherine Zeta-Jones . As fi vrut sa-l vad mai mult pe Channing Tatum in acest film . Acest film nu este pentru oricine !