Un film regizat de Jack Plotnick în stilul anilor 1970. Haine, arhitectură, preocupări, muzică chiar și prejudecățile sociale. Filmul este o comedie neagră și o satiră socială, totul într-un cadrul SF. Regizorul a fost influențat de filmele The Ice Storm (1997), 2001: A Space Odyssey (1968), Space: 1999 și de multe altele.
Filmul începe cu un mic monolog al locotenentului Jessica Marlowe (Liv Tyler) care se îndreaptă într-o mică navetă spre stația 76, o stație de alimentare. Ea se declară fascinată de asteroizi și de starea lor de echilibru. Însă, ca într-o parabolă creată pentru a ne zdruncina încrederea în perfecțiune, o bucată de gheață intră în grupul de asteroizi fărămițându-i. Similar, intrarea lui Jessica în stație va distruge fragilul echilibru existent între membrii echipajului.
Scenele curg una după alta ca într-o piesă de teatru. Pe rând fiecare membru al echipajului ne este prezentat și despuiat de orice intimitate. Astfel, căpitanul Glenn (Patrick Wilson) este homosexual, încearcă să ascundă acest lucru (suntem în anii 1970!) și este distrus psihic de o despărțire dureroasă de fostul partener. Familia Ted (Matt Bomer), Mysti (Marisa Coughlan) și Sunshine (Kylie Rogers) este sfâșiată de lipsa de iubire, de respect și de înțelegere. Perechea Donna (Kali Rocha) și Steve (Jerry O'Connell) trăiesc un simulacru de iubire și de viață familială.
În acest cuib de viespi amorțite, de oamenii plictisiți și nemulțumiți, de fețe tragi-comice, orice mic gest capătă conotații galactice, sentimentele sunt exprimate puternic și expuse noului venit, Jessica. Ea însăși cu probleme sentimentale și fizice. În scena finală totul ne este revelat. Cum am spus, ca într-o piesă de teatru sau ca într-o carte de Agatha Christie.
Filmul este o satiră socială pusă într-un cadru SF cu decoruri de anii 1970. Cercul deschis de asteroidul din primele secvențe se închide când unul din asteroizii lovește stația readucând o stare de echilibru printre membrii echipajului.
Mie mi-a plăcu și îl recomand!
dido
pe 04 Decembrie 2014 20:55
Mie mi-a placut,Titulatura de sf e doar asa,mai mult un pretext,de fapt este o dramedie despre destinul catorva oameni din echipajul statiei spatiale,despre problemele de alienare care apar atunci cand se petrece mult timp intr-un spatiu limitat si despre dragoste...Foarte placuta reintalnirea cu Liv Tyler!Recomand!
Nota de pe IMDB este nedrept de mica,inseamna ca multi nu au inteles mesajul filmului...
EUGEN.VIDEO
pe 29 Noiembrie 2014 21:30
Wow! 3 cu felicitari!............................................
Filmul începe cu un mic monolog al locotenentului Jessica Marlowe (Liv Tyler) care se îndreaptă într-o mică navetă spre stația 76, o stație de alimentare. Ea se declară fascinată de asteroizi și de starea lor de echilibru. Însă, ca într-o parabolă creată pentru a ne zdruncina încrederea în perfecțiune, o bucată de gheață intră în grupul de asteroizi fărămițându-i. Similar, intrarea lui Jessica în stație va distruge fragilul echilibru existent între membrii echipajului.
Scenele curg una după alta ca într-o piesă de teatru. Pe rând fiecare membru al echipajului ne este prezentat și despuiat de orice intimitate. Astfel, căpitanul Glenn (Patrick Wilson) este homosexual, încearcă să ascundă acest lucru (suntem în anii 1970!) și este distrus psihic de o despărțire dureroasă de fostul partener. Familia Ted (Matt Bomer), Mysti (Marisa Coughlan) și Sunshine (Kylie Rogers) este sfâșiată de lipsa de iubire, de respect și de înțelegere. Perechea Donna (Kali Rocha) și Steve (Jerry O'Connell) trăiesc un simulacru de iubire și de viață familială.
În acest cuib de viespi amorțite, de oamenii plictisiți și nemulțumiți, de fețe tragi-comice, orice mic gest capătă conotații galactice, sentimentele sunt exprimate puternic și expuse noului venit, Jessica. Ea însăși cu probleme sentimentale și fizice. În scena finală totul ne este revelat. Cum am spus, ca într-o piesă de teatru sau ca într-o carte de Agatha Christie.
Filmul este o satiră socială pusă într-un cadru SF cu decoruri de anii 1970. Cercul deschis de asteroidul din primele secvențe se închide când unul din asteroizii lovește stația readucând o stare de echilibru printre membrii echipajului.
Mie mi-a plăcu și îl recomand!
Nota de pe IMDB este nedrept de mica,inseamna ca multi nu au inteles mesajul filmului...