Părerea criticului
În lumea cinematografică, dincolo de blockbuster-ele la care ne așteptăm să zdruncine box-office-ul, există și filme precum „Mâț și Chiț: Spioni blană” (2019), care surprind prin poveste, personaje și execuție, chiar dacă nu se pot lăuda cu bugetele astrale ale giganților industriei. Filmul regizat de Guillaume Ivernel și Zhiyi Zhang, o colaborare franco-chineză, este o aventură de spionaj animată care ne invită într-o lume detaliată și aproape reală, unde fiecare detaliu contribuie la construirea unei povești pline de sens și emoție.
Proiectul, finanțat de iQIYI Motion Pictures și produs de Lux Populi, este rezultatul muncii a peste 250-300 de persoane, cu echipe de producție amplasate în Franța și China. Designul de personaje, modelarea, precum și o parte a post-producției au fost realizate în studiourile Lux Populi din Paris, dar și în cele din Beijing. O parte din scenariu a fost concepută de echipa franceză, iar animația a fost făcută la Jungler, tot în Franța. Deși pare un puzzle complicat la prima vedere, coeziunea dintre aceste părți diferite este una surprinzătoare, rezultatul final fiind o producție captivantă.
Povestea se concentrează pe Vladimir Willis, o pisică-agent special care are tendința de a încălca ordinele și este trimisă la o platformă izolată pentru a păzi un transport secret, însoțit de timidul șoarece Hector. După ce un grup de personaje misterioase fură încărcătura secretă, cei doi eroi au misiunea de a o recupera.
Personajele sunt bine conturate, de la Vladimir, interpretat cu carismă de Kirk Thornton, până la timidul Hector, al cărui glas este oferit de Dino Andrade. Nu putem să ignorăm nici personajele secundare, precum Chloe, iepurașul cu vocea lui Karen Strassman, sau Mia, albinuța cu glasul lui Salli Saffioti. În cadrul unei aventuri încâlcite, personajele interacționează într-un mod dinamic, umorul fiind un element cheie în această ecuație.
„Mâț și Chiț: Spioni blană” nu beneficiază de un buget enorm, precum marile producții Disney sau Pixar dar totuși reușește să surprindă prin calitatea animației. Deși, la început, unii telespectatori pot fi deranjați de anumite detalii texturale sau de mișcările personajelor, pe măsură ce povestea evoluează, calitatea animației se îmbunătățește simțitor. Primele impresii sunt înlocuite treptat de o senzație de familiaritate și confort
Filmul este o animație care, la prima vedere, pare să se adreseze în primul rând copiilor. Însă, regizorii au avut ambiția de a face apel și la publicul matur, printr-o abordare mult mai profundă a subiectelor și o serie de elemente care pot fi apreciate de cinefili. Deși există momente în care ritmul pare să scadă și există anumite glume care nu rezonează cu toată audiența, acestea sunt rapid compensate de o serie de alte calități. Umorul îndrăzneț și personajele bine construite, cu trăsături carismatice, ajută filmul să depășească aceste mici imperfecțiuni. Dinamismul poveștii este susținut de o acțiune alertă, gadgeturi inventive și situații imprevizibile, care fac ca aventura să fie captivantă și să se adreseze unui public larg, de la cei mici până la adulți. Această abordare duală, ce îmbină farmecul animațiilor pentru copii cu subtilități menite să atragă adulții, dă filmului o nuanță unică și îl transformă într-o opțiune atrăgătoare pentru întreaga familie.
Relația dintre Hector și Vladimir, cei doi protagoniști din „Mâț și Chiț: Spioni blană”, aduce în prim-plan o dinamică interesantă și plină de culoare. Hector, șoarecele timid dar totodată zgomotos și exuberant, reușește să contrasteze într-un mod plăcut cu Vladimir, motanul profesionist și sobru. Chimia dintre ei se construiește treptat, oferind publicului momente de haz și tensiune.
Acest contrast dintre cele două personaje creează o tensiune plăcută care susține întregul film, iar interacțiunile dintre ei sunt deseori punctate de replici ingenioase și momente comice. Relația lor evoluează de la o alianță forțată, la o prietenie sinceră, în cadrul căreia fiecare învață de la celălalt.
În schimb, povestea de dragoste care apare spre finalul filmului nu beneficiază de aceeași dezvoltare coerentă și atentă. Intriga romantică pare să apară din senin, fără un fundal solid sau o evoluție naturală, dând senzația că a fost introdusă mai mult pentru a îndeplini o anumită formulă decât pentru a aduce un plus de substanță poveștii. Acest aspect îi poate lăsa pe unii spectatori cu impresia că elementul romantic a fost tratat superficial și că nu se integrează armonios în contextul general al filmului. În ciuda acestei mici scăpări, relația dintre Hector și Vladimir rămâne un punct forte al filmului, oferind atât haz cât și profunzime poveștii.
Abordarea poveștii clasice, pe care mulți dintre noi am întâlnit-o în numeroase formate, este înnoită și împrospătată în acest film. Mesajul eco, care ar putea părea la prima vedere impus sau clișeistic, este împletit cu o măiestrie aparte în contextul narativ. Nu ne confruntăm cu o predică moralizatoare, ci cu o explorare autentică a responsabilității față de natură, o temă care se armonizează perfect cu acțiunea plină de aventură și umor.
Mai mult decât atât, filmul reușește să transpună cu delicatețe într-o animație pentru copii concepte complexe precum prietenia, sacrificiul și curajul. În relația dintre Hector și Vladimir, dar și în modul în care personajele interacționează cu lumea din jur, aceste teme sunt abordate cu o sensibilitate și o profunzime neașteptate. În loc să recurgă la formule trase la indigo, „Mâț și Chiț: Spioni blană” alege să facă aceste valori palpabile și relevante pentru publicul său.
„Mâț și Chiț: Spioni blană” este un film amuzant și plin de aventuri, perfect pentru întreaga familie. Povestea și personajele sunt atrăgătoare, iar mesajul ecologic adaugă un plus de interes. Dacă ești în căutarea unui mod distractiv de a petrece timpul cu cei mici, această animație merită vizionată.