Părerea criticului
Dupa sase filme, novelizari, milioane de jucarii si cam tot ce poate insemna metoda de expandare a profitului unui film, George Lucas expandeaza si Republica si o face sa cucereasca un nou univers, cel al animatiei. Demers cam fara rost, care vizeaza in primul rand fanii inraiti ai seriei, Star Wars: Razboiul Clonelor sufera din lipsa unui subiect viabil, parand mai degraba o incercare fara vlaga si nu un film in toata puterea cuvantului. De fapt, animatia nu este decat introducerea unui serial pe care Lucas vrea sa-l lanseze in decembrie, deci un spectator cu asteptari minime spre inexistente are pana la urma sanse sa fie satisfacut de noua jucarie a celebrului cineast.
Primul film animat al seriei renunta la vestitul text introductiv, recurgand la un voice over care prezinta pe scurt contextul. Beculetul de alarma ar trebui sa se aprinda urgent, caci Star Wars: Razboiul Clonelor aminteste cumva de acele filme pentru copii care exceleaza intr-un singur domeniu, acela de a nu-si lasa spectatorul sa gandeasca. Astfel, Lucas renunta la multe dintre detaliile celebre ale seriei, de la muzica lui John Williams la una dintre cele mai citate fraze recurente, aceea cu "I have a bad feeling about this", toate detalii de rau augur.
La prima vedere, se intampla ce trebuie in acest nou Razboi al stelelor. Separatistii incearca sa saboteze Republica, aceasta isi angajeaza armata de clone in fel de fel de conflicte, Anakin ajunge si el in focul luptei, apare si Yoda cel verde si cu limba incalcita, dar in toata invalmaseala iti dai repede seama ca subiectul lipseste cu desavarsire si ca singura modalitate a lui Lucas de a-si tine spectatorul pe scaun este amortirea lui cu fel de fel de scene de razboi. Astfel, soldatii Republicii se lupta jumatate din film cu fel de fel de roboti (introdusi de fiecare data cu un "a, uite si un robot-paianjen, hai sa-l omoram"), iar in cealalta jumatate Skywalker, Yoda, Obi-Wan Kenobi si de fapt cam toate personajele se vanzolesc prin toate galaxiile avand de fiecare data grija sa anunte destinatia si agenda vizitei. Ce mai, prea putin pentru un film de aproape 100 de minute.
Realizat cu doar 8 milioane de dolari, putem spune ca Razboiul clonelor este primul esec din lunga istorie a universului Star Wars. Un esec nu financiar (profitul intrece de vreo cinci ori suma investita initial), ci unul al asteptarilor. Ma indoiesc ca exista vreun fan al seriei (eu nu sunt unul dintre ei) care sa nu fie dezamagit de aceasta poveste fara sare si piper, a carei unica sursa de energie nu este nici inventivitatea scenariului, nici spectaculosul imaginilor, nici rasturnarile de situatie, ci... haosul.
Acesta afecteaza si personajele: nu mai au de-a face cu cei pe care i-ai urmarit cu sufletul la gura in ultimele (primele) filme, devenind niste surogate plate si neinteresante, a caror soarta n-are cum sa nu te lase rece. Probabil cel mai deranjant lucru la acest film inutil este aroganta: producatorii sunt atat de convinsi ca te-au cucerit inca de la primul cadru, incat aproape ca nu fac niciun efort sa te tina asezat pe scaun. Rezultatul? Te ridici dupa o jumatate de ora.
Cat despre animatie, aceasta este pe masura povestii: ai impresia ca animatorii lui Lucas (nu acesta a regizat filmul, dar sigur s-a implicat in toate fazele productiei) s-au inspirat din populatia de oameni primitivi din seria Ice Age: fete imobile, cu trasaturi hiper-accentuate, miscari bruste, sacadate, locatii banale, cam pe asta s-a cheltuit bugetul de opt milioane de dolari, iar rezultatul e un Star Wars de mana a treia, de oriunde l-ai privi.
Partea cea mai trista este ca Lucas nu se opreste aici. Dupa serialul animat pe care vrea sa-l lanseze la sfarsitul anului, creatorul unora dintre cele mai celebre personaje din lumea filmului are de gand sa mai produca un serial, de aceasta data cu actori in carne si oase. Initial se anuntasera 100 de episoade, acum cateva luni numarul s-a ridicat la 400. Punem pariu ca avem de-a face cu un nou Star Trek?
Primul film animat al seriei renunta la vestitul text introductiv, recurgand la un voice over care prezinta pe scurt contextul. Beculetul de alarma ar trebui sa se aprinda urgent, caci Star Wars: Razboiul Clonelor aminteste cumva de acele filme pentru copii care exceleaza intr-un singur domeniu, acela de a nu-si lasa spectatorul sa gandeasca. Astfel, Lucas renunta la multe dintre detaliile celebre ale seriei, de la muzica lui John Williams la una dintre cele mai citate fraze recurente, aceea cu "I have a bad feeling about this", toate detalii de rau augur.
La prima vedere, se intampla ce trebuie in acest nou Razboi al stelelor. Separatistii incearca sa saboteze Republica, aceasta isi angajeaza armata de clone in fel de fel de conflicte, Anakin ajunge si el in focul luptei, apare si Yoda cel verde si cu limba incalcita, dar in toata invalmaseala iti dai repede seama ca subiectul lipseste cu desavarsire si ca singura modalitate a lui Lucas de a-si tine spectatorul pe scaun este amortirea lui cu fel de fel de scene de razboi. Astfel, soldatii Republicii se lupta jumatate din film cu fel de fel de roboti (introdusi de fiecare data cu un "a, uite si un robot-paianjen, hai sa-l omoram"), iar in cealalta jumatate Skywalker, Yoda, Obi-Wan Kenobi si de fapt cam toate personajele se vanzolesc prin toate galaxiile avand de fiecare data grija sa anunte destinatia si agenda vizitei. Ce mai, prea putin pentru un film de aproape 100 de minute.
Realizat cu doar 8 milioane de dolari, putem spune ca Razboiul clonelor este primul esec din lunga istorie a universului Star Wars. Un esec nu financiar (profitul intrece de vreo cinci ori suma investita initial), ci unul al asteptarilor. Ma indoiesc ca exista vreun fan al seriei (eu nu sunt unul dintre ei) care sa nu fie dezamagit de aceasta poveste fara sare si piper, a carei unica sursa de energie nu este nici inventivitatea scenariului, nici spectaculosul imaginilor, nici rasturnarile de situatie, ci... haosul.
Acesta afecteaza si personajele: nu mai au de-a face cu cei pe care i-ai urmarit cu sufletul la gura in ultimele (primele) filme, devenind niste surogate plate si neinteresante, a caror soarta n-are cum sa nu te lase rece. Probabil cel mai deranjant lucru la acest film inutil este aroganta: producatorii sunt atat de convinsi ca te-au cucerit inca de la primul cadru, incat aproape ca nu fac niciun efort sa te tina asezat pe scaun. Rezultatul? Te ridici dupa o jumatate de ora.
Cat despre animatie, aceasta este pe masura povestii: ai impresia ca animatorii lui Lucas (nu acesta a regizat filmul, dar sigur s-a implicat in toate fazele productiei) s-au inspirat din populatia de oameni primitivi din seria Ice Age: fete imobile, cu trasaturi hiper-accentuate, miscari bruste, sacadate, locatii banale, cam pe asta s-a cheltuit bugetul de opt milioane de dolari, iar rezultatul e un Star Wars de mana a treia, de oriunde l-ai privi.
Partea cea mai trista este ca Lucas nu se opreste aici. Dupa serialul animat pe care vrea sa-l lanseze la sfarsitul anului, creatorul unora dintre cele mai celebre personaje din lumea filmului are de gand sa mai produca un serial, de aceasta data cu actori in carne si oase. Initial se anuntasera 100 de episoade, acum cateva luni numarul s-a ridicat la 400. Punem pariu ca avem de-a face cu un nou Star Trek?
