Țapinarii (1982)

Țapinarii au un mod de viață greu, dar asumat și transmis din generație în generație. Acțiunea filmului se petrece undeva prin Neamț, la punctul de lucru Pietrele, unde vine și Tomocea să câștige și el un ban. Acolo este o echipă dotată cu baracă, lămpi, topoare, drujbe, căști de protecție... Un cântec sfâșietor se aude când și când: „ De la iarbă, de la coasă/Am plecat maică de-acasă/Îmi luai toporu-n spate/Și pe dragul meu de frate.” Munca în munte este astfel: „ Ziua munți de lemne lucră Peste munți și peste văi...” Oamenii au o bucurie pe chip în prezența naturii: „ Mâinile ne sunt muncite/Inimile sunt curate..” Un țapinar bătrân, fără familie este acolo. Nu mai poate lucra dar a transmis meseria lui Gâju(Mutu) pe care l-a crescut de când acesta avea 8 ani. El scăpase cu viață într-o copaie de inundații și fusese găsit lângă un cireș înflorit în mijlocul unei bălți. Acum fiind mut „Nu supără pe nimeni cu vorba!” Bătrânul are un frate căruia ar vrea să-i scrie. Se gândește:” Câte păduri am doborât eu la pământ cu mânurile astea...M-au blestemat copacii! „ După o cină cu ceilalți tovarăși de lucru, bătrânul moare lângă un trunchi de brad: „ S-a dus la pădurea neagră..” La înmormântare se sacrifică un cocoș alb. Țapinarii se bucură de natură, de zăpadă. Când coboară în sat ei merg la cârciumă, la tombolă.. Câștigă mici obiecte fără valoare, dar pentru ei este ceva important. Unii au familii în sat. În echipă este un muncitor care are 8 copii, toți cu numele de Mihai...Un brad doborât cade. Țapinarul Tomocea își scoate casca pentru un omagiu de el știut. Atunci când taie un brad: „Hei, ți-a venit și ție rândul, frumosule! ”Iar altădată constată filozofic: „Trecem fiecare an prin ziua nașterii și pe lângă ziua morții...Ziua nașterii o cunoști, ziua morții, nu.” Pare un idealist dar tot el zice: „ Vreau banii mei! Partea mea!” Tomocea a trecut, copil fiind, prin trauma suferită de părinții săi la Stabilizare. Când cu doi saci de bani au mai cumpărat trei pâini. Și ceilalți membri ai echipei de țapinari poartă fiecare câte o poveste. Sunt împreună, iau masa, beau, spală rufe, joacă țintar, citesc vreun ziar. Unul cântă la oboi, înainte cânta la nunți... Colegul Negruț vine cu o fată, Oltea. Toți se poartă inabil cu tânăra nou-venită. Ea provenea dintr-un pension de fete, era tunsă, probabil scăpase de la o reeducare (!?). Șeful îi reproșează lui Negruț: „ Îți iei matracuca și pleci!” Ca într-un joc fata pleacă și presară drumul prin pădure cu hainele ei. Iubitul ei o urmează.. Mutu (Vasile ?) este și el impresionat de fată. I se zice: „ Măi Vasile măi Femeia-i ochiul dracului, măi Vasile! Te-amăgește, te farmecă, până-ți ia mințile...” O bătrână despre femeie: „ Hei maică! Femeia are atâtea chipuri câți bărbați a avut. Numai fecioarele au un singur chip... „Tomocea își exprimă fricile copilăriei: „ De foc, de apă, de tunete și de golul din fântână, de cocoșați, de câini, de ciacâri, de cuțit, de buhai, de sânge, de popa...de învățător ... Doar de cal nu mi-a fost frică. De cal și de mamă!” Cântec: „ Om și brad prin lume urcă. Țapinarul și brădarul/Cei ce trebile descurcă/Când în lucru le stă harul. ” Urmează nunta lui Negruț cu Oltea. Toți colegii de echipă participă. Vine de la oraș „ un lăutar la casetofon”. Se cântă vals. Fata dansează cu toți bărbații. Face astfel o bucurie și lui Vasile (Mutu). Omul cu casetofonul spune povestea unui cireș din mijlocul bălții care a făcut o cireașă, pe tonul cântat al unui preot. Cireșul a fost tăiat. Seamănă cu cireșul din povestea lui Mutu. Tomocea: „ Măgaru! A tăiat cireșu!” Ca urmare orășeanul ia bătaie...Cântec „ Sus la muntele din munte. Din lumină crește-o floare. Lângă floare pe aproape este iarba de uitare...” Un film de atmosferă, cu personaje care interiorizează foarte mult, folosesc cuvinte puține și au o filozofie simplă și asumată a existenței. Continuarea pentru acești oameni e simplă: „Hei! Am terminat aici la Pietrele. De mâine ..altă pădure!”

Regizorul ne propune un film-poem despre viață și acele lucruri esențiale pe care numai o meserie aspră, precum cea a țapinarilor, poate să scoată la iveală, o parabolă despre viață și moarte, despre dragoste și singurătate, despre sensul vieții.
“Țapinarii” este filmul de debut al lui Ioan Cărmăzan.

Acest film a fost difuzat online la Neptun Tv in 3 aug 2014 . Putine filme sunt difuzate pe net , si reluate gratis de catre televiziuni ..
Inregistrari cu acest film erau pe net in 3 aug 2014 .