Un film excelent!!Aduce în atentie problema actualei generații de roboți ,fara instrumente de analiza și profunzimea necesară,fara respect față de adevăratele valori ce au trecut cu brio testul timpului.
Intr-adevar,cel mai important moment al filmului este interviul de la inceput,dens și cu multe informații specifice domeniului muzical.O Cate Blanchet exceptionala.
PS.Prestatia ei din Blue Jasmine rămâne de asemenea memorabila...
Un film ce necesită un efort intelectual....un film de artă pentru cunoscători și adevărați cinefili
user-61c368020171d
pe 19 Aprilie 2023 21:45
O actrita buna distribuita imtr-un film plictisitor si enervant care intentionat e facut
sa transmita o energie joasa . Muuulta vorbarie fara rost care te irita . Sub nici o forma nu capteaza interesul.
In plus promoveaza si alte mizerii ! !
Am vazut o gramada de alte filme de arta insa pe acesta nu il recomand ....sau incercati-l eu am rezistat 20' apoi am renuntat mi-a stricat seara ...
Nu stiu ce se intampla cu filmele din ultimii 2 ani..?! din ce in ce mai prost...
jokeru28
pe 28 Februarie 2023 17:09
Aproape doar comentarii pozitive. Probabil celor carora nu le-a placut filmul le-a pierit curajul de a-l comenta.
Eu sunt surprins ca acest film e nominalizat la Oscar! Da, Cate Blanchet joaca excelent, dar filmul e dureros de plictisitor ( am atipit de 4 ori la el ) prin felul lui de a fi: nu se deruleaza cursiv, nu ni se prezinta anumite aspecte si ne trezim cu unele scene care nu prea isi au locul, finalul e unul mai animat putin, dar incheiat nu doar brusc, dar si asa fara nici o noima, fara nici o senzatie. E cel mai prost film nominalizat la Oscar pe care l-am vazut! Sper sa nu castige marele premiu! Ar insemna o decadere a ce inseamna valoarea unui film castigator de Oscar. Din partea mea nota 3.
Legat de nominalizarea lui Cate Blanchet.... Consider ca Ana de Armas a facut un rol mai bun in Blonde si ca merita sa castige ea Oscarul.
rosix
pe 26 Ianuarie 2023 17:23
Film foarte bun, recomand!
In afara de niste dialoguri multiculturale aparent patetice, filmul e construit complex, cu detalii care pot fi usor trecute cu vederea deci e un film de vazut si revazut..
In plus, modul de constructie usor neplauzibil sau ambiguu a unor scene induce ipoteza unui plan imaginar, inchipuit (Lydia imaginandu-se pe sine in contexte care nu au avut niciodata loc in realitate) - alergatul unei celebritati prin zone de oras obscure, tipetele fara obiect din boscheti sau coboratul in catacombe dezafectate, unde n-ar avea ce sa caute.
Am apreciat mult in acest film decenta regizorului de a nu plasa secene explicite de homosexualism inutil in film.
Contextele de ambiguitate, fac toti banii in acest film...
Daca vi se pare, la prima impresie ca filmul e construit amestecat, incercati sa-l vedeti din nou, pe indelete... si o sa observati idei regizorale transmise subtil.. ca la Kubrick.
Recomand !
iuliavuc
pe 25 Ianuarie 2023 20:17
Interesant doar pentru filmările din interiorul filarmonicii berlineze și al locuinței artsy, care trădează noua direcție în materie de design interior: betonul nud, netencuit și nevăruit.
O adunătură de teme neduse până la capăt: metronomul nu se știe de cine pornit (deși chiar personajul principal caută să afle), bătrâna invalidă, câinele negru din subsolurile insalubre, țipetele din parc, alergatul cu privirea peste umăr și senzația de permanentă urmărire, prin nimic confirmată.
Grosolănia actriței, de un cabotinism demn de Zmeura de Aur, violența gratuită, pierderea minților în timp ce se plimbă prin casă, urlând peste un acordeon (nu se știe de unde scos, probabil găsit în incursiunile ei din Amazon, fiindcă asta e ea, un mare om orchestră, zgomotos și gol pe dinăuntru), doar pentru ca personajul să încarneze, neapărat, talpa iadului. Doar așa, cu exces de tușe groase, se poate susține și înțelege mesajul anti-LGBT și anti-cancel culture al regizorului. Mult, prea mult timp pierdut, în tot acest demers: 2 ore și 38 minute. Ne prindeam și fără atâta exces de grosolănie.
O credeam mai inteligentă pe actrița aceasta, încât să nu accepte să devină instrumentul plin de clișee și de ticuri (mâna la nas, atât de s t u d i a t ă), al unui mesaj clar, care ar fi câștugat mult mai mult prin subtilitate.
Trece prin toate etapele 3D: deconspirare, diabolizare și dispreț pentru originile ei modeste. Judecând după lambriurile casei părintești, ale unei cabane din miez de codru, dar și după discursul abrutizat al fratelui, familia ei este mai degrabă una de tâlhari, din grota din care ea a țâșnit, fulgurant, pentru a întrezări lumina soarelui. Ali Baba s-a întors acasă.
De ca și cum toate acestea nu ar fi fost suficiente, ultima scenă este menită să o și ridiculizeze, dar eșuează în ridiculizarea unei nații asiatice, neidentificate. Cât despre ridicol, era suficient felul actriței de a face jogging, deși ni este înfățișată ca mare sportivă, câteodată joacă box. Este de tot râsul așa cum aleargă, pe toată talpa, ca o Godzilla.
Întregul demers este absolut indigest. Cât despre discursul sofisticat, plin de referințe muzicale prețioase și termeni ebraici inutili (kavannah, teshuvah), de la început, e doar un fals cârlig pentru spectatorii peste medie, cu așteptări culturale (muzică, retorică, design interior) și puțin botox. Dar și echilibrul ăsta, cultural, pică. Până la final, nici măcar curățenia vizuală nu se mai păstrează, apar plăgi sângerănde și bătăi ca în toate peliculele de categorie B.
Nu m-ar mira să ia Oscar. Sper să vedem atunci, pe scenă, o păruială a regizorului cu toți agitprops-ii politicii corecte. Palma de anul trecut a fost doar o încălzire.
sabinalin
pe 19 Ianuarie 2023 21:37
,,Dacă talentul lui Bach poate fi redus la genul lui, țara natală, religia, sexualitatea și așa mai departe, atunci la fel va fi și al tău. Acum, peste o zi, când vei ieși în lume și vei fi dirijor invitat pentru o orchestră majoră sau minoră, s-ar putea să observi că jucătorii au mai mult decât becuri și muzică in tribune. De asemenea, li s-au înmânat fișe de evaluare - al căror scop este să vă evalueze. Acum, ce fel de criterii ai spera să folosească pentru a face acest lucru? Citirea punctajului și tehnica de stick sa fie singurele sau si altceva? ,, . ,,Esti o catea ticaloasa,,. ,,Iar tu esti un robot. Iar pentru roboti nu exista glorie,,.
Era cazul sa vina si acest moment. Pentru ca ostracizarea lui Columb sau a lui William Shakespeare nu mai pot continua. Pentru ca nu poti interzice ,,Pe aripile vantului,, numai pentru ca ti se pare tie ca n-ar fi suficient de progresist. Discutia dintre Lydia Tar si tanarul incuiat intr-o mentalitate gresita si intoleranta este, poate, momentul cinematografic al anului 2022. Iar Todd Field a avut grija sa fie si politically correct: mintea luminata este o femeie cu orientare LGBT si nu, Doamne fereste, un barbat alb, heterosexual cum ar fi, de exemplu Andrei Serban. M-am referit la marele regizor de teatru si opera de origine romana intrucat acesta a patit ceva asemanator si a trebuit sa-si dea demisia dupa mai bine de un sfert de veac intrucat nu se mai regaseste intr-o lume in care valoarea a ajuns sa fie pusa din ce in ce mai des in plan secund.
Discutia reprodusa la inceput mi s-a parut cel mai important moment al unui film remarcabil, obligatoriu de vazut, cu o Cate Blanchett probabil in rolul carierei, rol cu care, cel mai probabil, va colectiona toate premiile majore ale anului cinematografic. Nu aceeasi soarta ii e rezervata si filmului, evident ca Globul de aur l-a luat Spielberg iar la Oscar e foarte putin probabil sa aiba vreo sansa la premiul cel mare. Numai ca, pentru un film atat de inteligent, pana si nominalizarile sunt succese majore in lumea in care traim.
Iulidesprefilme
pe 28 Decembrie 2022 14:43
Predicție: Posibil ca Blanchett să ia al treilea Oscar pentru rolul ei din acest film...Tar este nominalizat la Oscar 2023 la categoria cel mai bun film...
l.u.v
pe 27 Decembrie 2022 09:44
Foarte bun filmul!
O intrigă fina care devine din ce în ce mai deasă pe măsură trecerii timpului.
Interioare mișto, trăiri puternice.
Care Blanchett la înălțime, că de obicei!
În marea de producții infantile tip Marvel, Ennio și acest film sunt ca două picături de culoare într-o mare cenușie.
lili22
pe 21 Noiembrie 2022 22:47
Filmul e construit inteligent, sofisticat, rafinat.Cum imi place mie.Cate e perfecta.
Intr-adevar,cel mai important moment al filmului este interviul de la inceput,dens și cu multe informații specifice domeniului muzical.O Cate Blanchet exceptionala.
PS.Prestatia ei din Blue Jasmine rămâne de asemenea memorabila...
Un film ce necesită un efort intelectual....un film de artă pentru cunoscători și adevărați cinefili
sa transmita o energie joasa . Muuulta vorbarie fara rost care te irita . Sub nici o forma nu capteaza interesul.
In plus promoveaza si alte mizerii ! !
Am vazut o gramada de alte filme de arta insa pe acesta nu il recomand ....sau incercati-l eu am rezistat 20' apoi am renuntat mi-a stricat seara ...
Nu stiu ce se intampla cu filmele din ultimii 2 ani..?! din ce in ce mai prost...
Eu sunt surprins ca acest film e nominalizat la Oscar! Da, Cate Blanchet joaca excelent, dar filmul e dureros de plictisitor ( am atipit de 4 ori la el ) prin felul lui de a fi: nu se deruleaza cursiv, nu ni se prezinta anumite aspecte si ne trezim cu unele scene care nu prea isi au locul, finalul e unul mai animat putin, dar incheiat nu doar brusc, dar si asa fara nici o noima, fara nici o senzatie. E cel mai prost film nominalizat la Oscar pe care l-am vazut! Sper sa nu castige marele premiu! Ar insemna o decadere a ce inseamna valoarea unui film castigator de Oscar. Din partea mea nota 3.
Legat de nominalizarea lui Cate Blanchet.... Consider ca Ana de Armas a facut un rol mai bun in Blonde si ca merita sa castige ea Oscarul.
In afara de niste dialoguri multiculturale aparent patetice, filmul e construit complex, cu detalii care pot fi usor trecute cu vederea deci e un film de vazut si revazut..
In plus, modul de constructie usor neplauzibil sau ambiguu a unor scene induce ipoteza unui plan imaginar, inchipuit (Lydia imaginandu-se pe sine in contexte care nu au avut niciodata loc in realitate) - alergatul unei celebritati prin zone de oras obscure, tipetele fara obiect din boscheti sau coboratul in catacombe dezafectate, unde n-ar avea ce sa caute.
Am apreciat mult in acest film decenta regizorului de a nu plasa secene explicite de homosexualism inutil in film.
Contextele de ambiguitate, fac toti banii in acest film...
Daca vi se pare, la prima impresie ca filmul e construit amestecat, incercati sa-l vedeti din nou, pe indelete... si o sa observati idei regizorale transmise subtil.. ca la Kubrick.
Recomand !
O adunătură de teme neduse până la capăt: metronomul nu se știe de cine pornit (deși chiar personajul principal caută să afle), bătrâna invalidă, câinele negru din subsolurile insalubre, țipetele din parc, alergatul cu privirea peste umăr și senzația de permanentă urmărire, prin nimic confirmată.
Grosolănia actriței, de un cabotinism demn de Zmeura de Aur, violența gratuită, pierderea minților în timp ce se plimbă prin casă, urlând peste un acordeon (nu se știe de unde scos, probabil găsit în incursiunile ei din Amazon, fiindcă asta e ea, un mare om orchestră, zgomotos și gol pe dinăuntru), doar pentru ca personajul să încarneze, neapărat, talpa iadului. Doar așa, cu exces de tușe groase, se poate susține și înțelege mesajul anti-LGBT și anti-cancel culture al regizorului. Mult, prea mult timp pierdut, în tot acest demers: 2 ore și 38 minute. Ne prindeam și fără atâta exces de grosolănie.
O credeam mai inteligentă pe actrița aceasta, încât să nu accepte să devină instrumentul plin de clișee și de ticuri (mâna la nas, atât de s t u d i a t ă), al unui mesaj clar, care ar fi câștugat mult mai mult prin subtilitate.
Trece prin toate etapele 3D: deconspirare, diabolizare și dispreț pentru originile ei modeste. Judecând după lambriurile casei părintești, ale unei cabane din miez de codru, dar și după discursul abrutizat al fratelui, familia ei este mai degrabă una de tâlhari, din grota din care ea a țâșnit, fulgurant, pentru a întrezări lumina soarelui. Ali Baba s-a întors acasă.
De ca și cum toate acestea nu ar fi fost suficiente, ultima scenă este menită să o și ridiculizeze, dar eșuează în ridiculizarea unei nații asiatice, neidentificate. Cât despre ridicol, era suficient felul actriței de a face jogging, deși ni este înfățișată ca mare sportivă, câteodată joacă box. Este de tot râsul așa cum aleargă, pe toată talpa, ca o Godzilla.
Întregul demers este absolut indigest. Cât despre discursul sofisticat, plin de referințe muzicale prețioase și termeni ebraici inutili (kavannah, teshuvah), de la început, e doar un fals cârlig pentru spectatorii peste medie, cu așteptări culturale (muzică, retorică, design interior) și puțin botox. Dar și echilibrul ăsta, cultural, pică. Până la final, nici măcar curățenia vizuală nu se mai păstrează, apar plăgi sângerănde și bătăi ca în toate peliculele de categorie B.
Nu m-ar mira să ia Oscar. Sper să vedem atunci, pe scenă, o păruială a regizorului cu toți agitprops-ii politicii corecte. Palma de anul trecut a fost doar o încălzire.
Era cazul sa vina si acest moment. Pentru ca ostracizarea lui Columb sau a lui William Shakespeare nu mai pot continua. Pentru ca nu poti interzice ,,Pe aripile vantului,, numai pentru ca ti se pare tie ca n-ar fi suficient de progresist. Discutia dintre Lydia Tar si tanarul incuiat intr-o mentalitate gresita si intoleranta este, poate, momentul cinematografic al anului 2022. Iar Todd Field a avut grija sa fie si politically correct: mintea luminata este o femeie cu orientare LGBT si nu, Doamne fereste, un barbat alb, heterosexual cum ar fi, de exemplu Andrei Serban. M-am referit la marele regizor de teatru si opera de origine romana intrucat acesta a patit ceva asemanator si a trebuit sa-si dea demisia dupa mai bine de un sfert de veac intrucat nu se mai regaseste intr-o lume in care valoarea a ajuns sa fie pusa din ce in ce mai des in plan secund.
Discutia reprodusa la inceput mi s-a parut cel mai important moment al unui film remarcabil, obligatoriu de vazut, cu o Cate Blanchett probabil in rolul carierei, rol cu care, cel mai probabil, va colectiona toate premiile majore ale anului cinematografic. Nu aceeasi soarta ii e rezervata si filmului, evident ca Globul de aur l-a luat Spielberg iar la Oscar e foarte putin probabil sa aiba vreo sansa la premiul cel mare. Numai ca, pentru un film atat de inteligent, pana si nominalizarile sunt succese majore in lumea in care traim.
O intrigă fina care devine din ce în ce mai deasă pe măsură trecerii timpului.
Interioare mișto, trăiri puternice.
Care Blanchett la înălțime, că de obicei!
În marea de producții infantile tip Marvel, Ennio și acest film sunt ca două picături de culoare într-o mare cenușie.