Comentarii Comentează
  • cezarika21
    pe 22 Octombrie 2014 08:44
    Primul sentiment pe care îl ai când vezi acest film este că pare o piesă de teatru cu decoruri puţine şi cu personaje ce manifestă gesturi teatrale. De fapt, chiar pe generic se specifică faptul că filmul se inspiră din adaptarea teatrală după romanul Agathei Christie şi nu din romanul însuşi.

    Povestea este simplă: zece oameni sunt adunaţi într-un loc izolat (în roman era vorba de o insulă, aici de o tabără în mijlocul junglei) de un individ necunoscut care-i acuză pe fiecare dintre ei că ar fi vinovat de moartea cuiva, apoi cei zece încep să moară pe rând ca în versurile cântecului despre "cei zece negri mititei".

    Filmul este parţial vizionabil datorită subiectului imaginat de Agatha Christie pentru că ecranizarea este una ieftină, cu exces de teatralism, suspans forţat şi prost gândit, personaje isterice şi lipsite de autenticitate, interpretări slabe. Personajele nu se angrenează în evadarea din acel mediu ostil, singura lor încercare fiind soldată eşecului deoarece se aude răgetul unui leu. Nu se depun eforturi prea mari nici în descoperirea misteriosului asasin, unul dintre personaje mărginindu-se să spună la un moment dat doar că "asasinul este unul dintre noi". Finalul mi s-a părut ridicol, explicându-se comportamentul bizar al asasinului prin prezenţa nebuniei.