Părerea criticului
The Angry Birds Movie (2016) se poate urmări pe micul ecran, fiind difuzat de AXN joi, vineri si duminică (15-18 august) iar sequelul, The Angry Birds Movie 2, rulează pe marile noastre ecrane.

Chiar dacă și adulților li se face cu ochiul de câteva ori, prin poante care li se adresează, animația este integral pentru copii, cu o misiune de anihilare a unei arme de distrugere în masă, concepute de vulturi, pentru salvarea populației păsăretului nezburător și purceilor.

Dacă în primul film invadatorii erau porcuşori verzi, acum o amenințare similară e la orizont. Vulturii vor să pună... aripa pe ținutul eroilor noștri. Insula păsărilor este o lume populată de personaje incredibil de naive şi fericite, un echivalent cu pene al Minionilor. Dintre acestea se distinge Silver, sora inventator a lui Chuck, cea care va salva de mai multe ori situația cu planul ei gândit matematic, din umbra lui Red.

Bosumflatul cu toane are în acest film mai mult ego decât furie iar ceea ce i se întâmplă arată copiilor cât de important este lucrul în echipă și că frica de a nu fi acceptat te poate duce la decizii greșite. Red visează să fie eroul insulei, dar echipa e cea care va duce lucrurile la bun sfârșit.

Red, Chuck, Bomb și Mighty Eagle vor fi cooptați de purceii cu care până atunci duceau un război mai mult sau mai puțin tacit pentru a învinge un inamic comun - vulturii. Planul păsăretului nezburător și al purceilor în multe locuri (mai ales de când pătrund în „bârlogul” înghețat al vulturilor) nu are nicio noimă, scenariul părând scris la ora de compunere, pe fugă, de un elev de școală primară. Dar modul în care pătrund eroii noștri în fortăreața vulturilor prilejuiește părinților discuții cu copiii despre Calul troian.

Tot felul de „pastile” umoristice sunt presărate pe parcursul poveștii, protagoniști fiind puiuții. Reacțiile umane apropie personajele de publicul țintă.