Părerea criticului
Se pare ca devine o traditie: Coppa Volpi primita de Brad Pitt pentru rolul sau din Asasinarea lui Jesse James de catre lasul Robert Ford a lasat cu gura cascata jurnalistii, asa cum s-a intamplat si anul trecut, cand neasteptatul castigator a fost Ben Affleck. La intrebarea daca Brad Pitt merita sau nu premiul, in conditiile in care festivalul a avut parte de multe alte interpretari masculine extraordinare (Tommy Lee Jones in In the Valley of Elah, Tony Leung in Lust, Caution, Michael Caine in Sleuth, ansamblul de actori din 12), nu este decat un raspuns: NU!
Brad Pitt este foarte corect in rolul celui mai faimos bandit din istoria Statelor Unite, Jesse James, dar filmul lui Andrew Dominik ii apartine lui Casey Affleck, fratele mult mai celebrului Ben, care a fost scos din cartile juriului numai din cauza premiului castigat de fostul sot al lui Jennifer Lopez anul trecut pentru Hollywoodland.Minutioasa analiza a vietii banditului american, al carui sfarsit l-a transformat intr-o adevarata legenda, in Asasinarea... Dominik este atent mai putin la faradelegile bandei lui James si mai mult la oamenii care le pun la cale. Este un film mai degraba psihologic decat unul de actiune, asa cum se preconizeaza a fi si 3:10 to Yuma, cu Russell Crowe si Christian Bale in rolurile principale. Adevarata investigatie a personalitatilor protagonistilor, Asasinarea se concentreaza pe Jesse James (Brad Pitt) si Robert Ford (Casey Affleck), prinsi in capcana intr-un tensionat (si in acelasi timp lent) joc de-a soarecele si pisica. Pentru ca amandoi au propriile lor planuri, usor diferite de cele ale celorlalti membri ai bandei.
Inainte de a intra in banda fratilor James, Robert Ford nu era decat un pusti melancolic si egocentric, care colectiona cartile despre aventurile lui Jesse James, visand la un viitor la fel de notoriu ca al acestuia. Ford participa la ultimul jaf al lui James si reuseste, cu o combinatie de naivitate si vorbe dulci, sa ramana in casa acestuia, in chip de invatacel si molcom adorator. Dar fascinatia lui Ford pentru bandit incepe sa se transforme in invidie si apoi in teama, tanarul incepand sa puna la cale tradarea lui James. Cele doua personaje, ca si jocul lor de-a soarecele si pisica, sunt prezentate foarte subtil, nu prin scene violente, care sar in ochi, ci mai degraba prin contextul activitatilor lor de zi cu zi. Una dintre cele mai concludente scene, de exemplu, cand ambigua raportare a lui Ford la James devine clara, are loc cand Jesse James se afla in cada (trimitere directa la Talentatul domn Ripley al lui Minghella si probabil motivul pentru care Dominik a fost nominalizat la Queer Lion).
Cu o foarte puternica scena de inceput, jaful unui tren, Dominik construieste apoi un adevarat castel din carti de joc, aratand destinele membrilor bandei, intrarile si iesirile (de cele mai multe ori cu picioarele inainte), punctele culminante si intrigile in care sunt implicati acestia, totul pentru a pregati cu minutiozitate o formidabila scena finala, celebra asasinare din titlu.Spre deosebire de alte western-uri care il au pe Jesse James ca protagonist, filmul lui Dominik nu se bazeaza aproape deloc pe violenta si spectaculos, desi personalitatea banditului si relatiile avute cu membrii bandei sale creeaza o interesanta si puternica tensiune, o amenintare difuza, dar tot mai palpabila. Hotararea lui Ford de a-l ucide pe James este cauzata poate nu de o dorinta de faima, poate nu de teama ca va sfarsi ucis misterios ca si alti membri ai bandei, ci probabil din cauza acestei senzatii de pericol iminent pe care o are in preajma banditului, stare prezentata si construita excelent de Dominik. Ca un agent secret care clacheaza in teritoriul inamic, Ford ucide ca sa se elibereze de temeri confuze, dar teribile. Atractia si repulsia dintre cele doua personaje sunt forta motrice a filmului, care are nevoie cu toate acestea de 155 de minute pentru a se dezvolta complet.
Cu nume mari pe generic, dar prea lent si lung, filmul va fi distribuit in Romania ca urmare a premiului castigat de Brad Pitt. Dar acest premiu la Venetia suna mai degraba ca o incercare a organizatorilor de a-si asigura prezenta starurilor americane, tot mai favorizate in Laguna, la urmatoarele editii ale festivalului. Pacat de Tommy Lee Jones...
Brad Pitt este foarte corect in rolul celui mai faimos bandit din istoria Statelor Unite, Jesse James, dar filmul lui Andrew Dominik ii apartine lui Casey Affleck, fratele mult mai celebrului Ben, care a fost scos din cartile juriului numai din cauza premiului castigat de fostul sot al lui Jennifer Lopez anul trecut pentru Hollywoodland.Minutioasa analiza a vietii banditului american, al carui sfarsit l-a transformat intr-o adevarata legenda, in Asasinarea... Dominik este atent mai putin la faradelegile bandei lui James si mai mult la oamenii care le pun la cale. Este un film mai degraba psihologic decat unul de actiune, asa cum se preconizeaza a fi si 3:10 to Yuma, cu Russell Crowe si Christian Bale in rolurile principale. Adevarata investigatie a personalitatilor protagonistilor, Asasinarea se concentreaza pe Jesse James (Brad Pitt) si Robert Ford (Casey Affleck), prinsi in capcana intr-un tensionat (si in acelasi timp lent) joc de-a soarecele si pisica. Pentru ca amandoi au propriile lor planuri, usor diferite de cele ale celorlalti membri ai bandei.
Inainte de a intra in banda fratilor James, Robert Ford nu era decat un pusti melancolic si egocentric, care colectiona cartile despre aventurile lui Jesse James, visand la un viitor la fel de notoriu ca al acestuia. Ford participa la ultimul jaf al lui James si reuseste, cu o combinatie de naivitate si vorbe dulci, sa ramana in casa acestuia, in chip de invatacel si molcom adorator. Dar fascinatia lui Ford pentru bandit incepe sa se transforme in invidie si apoi in teama, tanarul incepand sa puna la cale tradarea lui James. Cele doua personaje, ca si jocul lor de-a soarecele si pisica, sunt prezentate foarte subtil, nu prin scene violente, care sar in ochi, ci mai degraba prin contextul activitatilor lor de zi cu zi. Una dintre cele mai concludente scene, de exemplu, cand ambigua raportare a lui Ford la James devine clara, are loc cand Jesse James se afla in cada (trimitere directa la Talentatul domn Ripley al lui Minghella si probabil motivul pentru care Dominik a fost nominalizat la Queer Lion).
Cu o foarte puternica scena de inceput, jaful unui tren, Dominik construieste apoi un adevarat castel din carti de joc, aratand destinele membrilor bandei, intrarile si iesirile (de cele mai multe ori cu picioarele inainte), punctele culminante si intrigile in care sunt implicati acestia, totul pentru a pregati cu minutiozitate o formidabila scena finala, celebra asasinare din titlu.Spre deosebire de alte western-uri care il au pe Jesse James ca protagonist, filmul lui Dominik nu se bazeaza aproape deloc pe violenta si spectaculos, desi personalitatea banditului si relatiile avute cu membrii bandei sale creeaza o interesanta si puternica tensiune, o amenintare difuza, dar tot mai palpabila. Hotararea lui Ford de a-l ucide pe James este cauzata poate nu de o dorinta de faima, poate nu de teama ca va sfarsi ucis misterios ca si alti membri ai bandei, ci probabil din cauza acestei senzatii de pericol iminent pe care o are in preajma banditului, stare prezentata si construita excelent de Dominik. Ca un agent secret care clacheaza in teritoriul inamic, Ford ucide ca sa se elibereze de temeri confuze, dar teribile. Atractia si repulsia dintre cele doua personaje sunt forta motrice a filmului, care are nevoie cu toate acestea de 155 de minute pentru a se dezvolta complet.
Cu nume mari pe generic, dar prea lent si lung, filmul va fi distribuit in Romania ca urmare a premiului castigat de Brad Pitt. Dar acest premiu la Venetia suna mai degraba ca o incercare a organizatorilor de a-si asigura prezenta starurilor americane, tot mai favorizate in Laguna, la urmatoarele editii ale festivalului. Pacat de Tommy Lee Jones...
