Recomand filmul pasionatilor de motoare. Este un film despre cultura și spiritul moto, cum era el la început, nu este un film de acțiune ci mai multe despre viața.Mi-a plăcut foarte mult și am rămas plăcut surprins, recomand!
R_Afc
pe 21 Iunie 2024 14:20
Nu cred că există o comunitate mai caraghioasă decît cea a baicărilor. Mereu mi s-a părut că încearcă din greu să pară heterosexuali, dar trebuie aplaudată contribuția pe care și-o aduc în rîndul donatorilor de organe.
„The Bikeriders” spune povestea unei bande care se plimbă cu motocicletele prin Midwest, unde se bat și se întrec. Ani de cercetări au fost condensați într-o carte de fotografii, acum condensată și mai mult într-un film de două ore.
Muzica rock, pîrțîitoarele zgomotoase și geamurile sparte reușesc să stimuleze simțurile oricărui tocilar miop. Doar că în „The Bikeriders” acest stimulent nu are niciun sens real în spate și nici nu oferă o cercetare a culturii care a hrănit aceste semnificații. Benny (Austin Butler) este un bărbat chipeș care pozează pentru Men’s Health de-a lungul filmului. Îl vedem în ipostazele clișeu de om dur cu școala vieții. Apare jucînd biliard, fumînd țigări, sprijinindu-se de propria-i motocicletă sau alergînd cu toată viteza în orice îmbrînceală. Dar atașamentul său față de gașca îngălată, spune la fel de multe despre absența personalității sale, cît și despre atracția gravitațională a clubului. Omul își dedică cea mai mare parte din timp grătarelor și curselor.
Absența momentelor dramatice nu este compensată de nicio perspectivă reală asupra culturii baicărilor sau a mentalității de haită a bărbaților de la mijlocul secolului trecut. Într-o oarecare măsură, scenariul pare că lucrează invers, pornind de la un anumit tablou pe care vrea să îl reconstituie, iar modul în care personajele au ajuns acolo sau cum s-ar putea conecta două imagini între ele este complet ratat.
Filmul este mai mult o relatare a unui turist despre o lume pe care o vizitează frecvent, dar pe care nu o locuiește și nu vrea să o cunoască niciodată. Ceea ce rezistă aici sînt moda și designul de producție, precum și modul în care Nichols își aranjează și dirijează actorii. Este un muzeu al animalelor împăiate spectaculos: frumos pentru ochi, dar și straniu și lipsit de nerv. Pericolul și rebeliunea apar precum ceva acceptabil pentru un public larg, ușor de îmbuteliat și de vîndut în piață.
„The Bikeriders” spune povestea unei bande care se plimbă cu motocicletele prin Midwest, unde se bat și se întrec. Ani de cercetări au fost condensați într-o carte de fotografii, acum condensată și mai mult într-un film de două ore.
Muzica rock, pîrțîitoarele zgomotoase și geamurile sparte reușesc să stimuleze simțurile oricărui tocilar miop. Doar că în „The Bikeriders” acest stimulent nu are niciun sens real în spate și nici nu oferă o cercetare a culturii care a hrănit aceste semnificații. Benny (Austin Butler) este un bărbat chipeș care pozează pentru Men’s Health de-a lungul filmului. Îl vedem în ipostazele clișeu de om dur cu școala vieții. Apare jucînd biliard, fumînd țigări, sprijinindu-se de propria-i motocicletă sau alergînd cu toată viteza în orice îmbrînceală. Dar atașamentul său față de gașca îngălată, spune la fel de multe despre absența personalității sale, cît și despre atracția gravitațională a clubului. Omul își dedică cea mai mare parte din timp grătarelor și curselor.
Absența momentelor dramatice nu este compensată de nicio perspectivă reală asupra culturii baicărilor sau a mentalității de haită a bărbaților de la mijlocul secolului trecut. Într-o oarecare măsură, scenariul pare că lucrează invers, pornind de la un anumit tablou pe care vrea să îl reconstituie, iar modul în care personajele au ajuns acolo sau cum s-ar putea conecta două imagini între ele este complet ratat.
Filmul este mai mult o relatare a unui turist despre o lume pe care o vizitează frecvent, dar pe care nu o locuiește și nu vrea să o cunoască niciodată. Ceea ce rezistă aici sînt moda și designul de producție, precum și modul în care Nichols își aranjează și dirijează actorii. Este un muzeu al animalelor împăiate spectaculos: frumos pentru ochi, dar și straniu și lipsit de nerv. Pericolul și rebeliunea apar precum ceva acceptabil pentru un public larg, ușor de îmbuteliat și de vîndut în piață.