Am plecat la cinema să văd acest film crezând că se dorește a fi un „Pianistul” 2.0
Dar nu este. Merită apreciat, dar nu poate fi considerat o capodoperă indiferent câte premii Oscar va câștiga.
xerses
pe 19 Februarie 2025 17:55
Filmul poate parea impresionant din perspectiva aprecierilor criticilor. Pentru mine a fost un film care nu m-a miscat asa cum au facut-o Pianistul, sau Lista lui Shindler.
boris.vultur
pe 16 Februarie 2025 19:37
Criticii de pretutindeni afirmă că suntem în fața unei capodopere. Nu e pe măsura acelui „monumental” înscris pe afișul filmului. Da, e o frescă vertiginoasă cu actori excelenți, filmat în VistaVision, însă e un film mediu, cu ritm adesea demolat, fără o logică internă, cu elipse despre evoluția personajelor.
valentin711
pe 13 Februarie 2025 14:05
Astept cu nerabdare un film bazat pe fapte reale,cum ar fi genocidul impotriva palestinienilor de catre poporul care se autointituleaza ca "cel ales"
R_Afc
pe 09 Februarie 2025 11:50
Povestea urmărește greutățile arhitectului Loți Tóth în America postbelică, un ungur evreu care proiectează în așa zisul stil arhtectural brutalist, în realitate fiind un dezastru de beton claustrofobic. Nici urmă de stil. Premisa despre tensiunea dintre ambiție, traumă și artă ar fi putut fi fascinantă, dar ritmul este lent fără să fie necesar și, uneori, pare că sîntem blocați în același loc, alergînd plini de viață în roata pentru hamster, fără prea multă dezvoltare. Regizorul abordează cîteva teme profunde despre orgoliu, obsesie și moștenire, dar acestea sînt îngreunate de abordarea încremenită în pretențiozitate.
Îl vedem pe Loți împiedicîndu-se în întuneric, înconjurat de mulțimi de oameni care se grăbesc. Înțelegem disconfortul și anxietatea pe care le simte în acele momente și în aceste condiții, dar nu ne este clar cînd sau unde se află, dar situația pare tensionată și urîtă. Corbet îl urmărește pe Brody, lăsînd camera să se clatine și să tremure cu fiecare trecător care trece în grabă pe lîngă el, cufundîndu-ne în haos. În ceea ce privește credibilitatea relației dintre Laszlo și Erzsebet (Felicity Jones), aceasta a fost îngrozitor de slab realizată, ei păreau să nu aibă niciun motiv să rămână împreună. Nu au o simpatie naturală pentru celălalt. Felicity Jones jonglează cu accentele pe măsură ce avansăm în poveste. Măcar nepoata ei nu a vorbit deloc, altfel am fi avut accente și mai proaste decît aveam deja. Adrian Brody este lipsit de orice fărîmă de umanitate.
Din punct de vedere tehnic, utilizarea de către Corbet a peliculei de 70 mm creează imagini superbe, dar nu salvează filmul de povestea sa lipsită de strălucire și de interpretările inegale. Stilul vizual este impresionant, ambiția filmului este clară, însă acest efort îndrăzneț nu este satisfăcător. În această stratosferă plină de ură a prejudecăților constante, „Brutalistul” își construiește butucii simbolici, care sînt meniți să oglindească stările noastre actuale de politici de imigrație neprimitoare, antisemitism și elitism nereglementat. Există, cu siguranță, o tentativă de auto-importanță disponibilă în aceste ecouri, dar coregrafierea unei povești ratate este un mod dificil de a evoca o emoție tangibilă și durabilă.
Nuditatea și sexualitatea sînt complet nepotrivite, deranjante și foarte explicite. Dacă ar fi avut un sens în desfășurarea acțiunii nu aș fi avut nicio problemă, dar ce vedem acolo nu servește vreunui scop pentru împletirea scenariului.
„Brutalistul” este conceput pentru a fi analizat și admirat, ceea ce îi stirbște mult din calități. Profunzimea nu se atinge prin artisticăraie și scene de sex inutile. Producția este precum un parvenit care poartă ochelari fără dioptrii doar pentru a arăta mai intelectual. Durata este o altă provocare pentru public, deoarece filmul este împărțit în două jumătăți cu titluri care își celebrează propria pretenție. Fiecare metaforă este pusă cu mîna, iar temele au fost atent tăiate și lăsate nerezolvate. Fiecare moment este forțat și aranjat. Nimic nu este spontan. Pentru o vreme, poate părea fermecător, dar la un moment dat, devine caraghios și absurd. Imaginea și firele narative nerezolvate nu dau automat profunzime poveștii. Este doar o operație estetică reușită și nimic mai mult.
user-65d43bc5dc343
pe 09 Februarie 2025 00:19
L-am vazut azi - pt prima oara un film cu pauza, ceea ce m-a intrigat ... Filmul este emotionant, o clasica lectie de viata dar : obositor, de mai multe ori m-a luat somnul... Actorul principal bun, dar nu a putut duce atat de mult in spate singur. Trebuia sa fie clasic, 1.5h, e prea lalait ! Am avut experiente bune cu ultimele filme mari (Openh.., Napoleon, Monte Cristo) dar acesta e departe de ele. Sunt socat sa aud ca e propus la Oscar! E despre/cu evrei si, of course, apare iar moda gay din majoritea filmelor recente... Actrita care apare in a doua parte, in rolul sotiei, mai ridica putin calitatea filmului.
mihaigeniu
pe 07 Februarie 2025 19:17
Normal că are șanse la Oscar fiind făcut de evrei , completa ficțiune,alta dramă despre evrei cu Andrei Brody ,cu alt rol de evreu persecutat după Pianistul..jenant.
MikeSB24
pe 06 Februarie 2025 23:54
Mai omule, 3.5 ore acest film? Eu nu ma pot imagina ca stau lipit de scaun atata amar de vreme... Numai cand ma gandesc cat amar de timp si imi trece pofta....
lili22
pe 29 Ianuarie 2025 14:52
E un film foarte lung, foarte obositor si nu merita efortul. Mult prea laudat dar, din diferite motive are sanse la Oscar
Iulidesprefilme
pe 06 Ianuarie 2025 14:08
Acest film a câștigat Globul de Aur la categoria cel mai bun film de dramă, la 5 ianuarie 2025...
Dar nu este. Merită apreciat, dar nu poate fi considerat o capodoperă indiferent câte premii Oscar va câștiga.
Îl vedem pe Loți împiedicîndu-se în întuneric, înconjurat de mulțimi de oameni care se grăbesc. Înțelegem disconfortul și anxietatea pe care le simte în acele momente și în aceste condiții, dar nu ne este clar cînd sau unde se află, dar situația pare tensionată și urîtă. Corbet îl urmărește pe Brody, lăsînd camera să se clatine și să tremure cu fiecare trecător care trece în grabă pe lîngă el, cufundîndu-ne în haos. În ceea ce privește credibilitatea relației dintre Laszlo și Erzsebet (Felicity Jones), aceasta a fost îngrozitor de slab realizată, ei păreau să nu aibă niciun motiv să rămână împreună. Nu au o simpatie naturală pentru celălalt. Felicity Jones jonglează cu accentele pe măsură ce avansăm în poveste. Măcar nepoata ei nu a vorbit deloc, altfel am fi avut accente și mai proaste decît aveam deja. Adrian Brody este lipsit de orice fărîmă de umanitate.
Din punct de vedere tehnic, utilizarea de către Corbet a peliculei de 70 mm creează imagini superbe, dar nu salvează filmul de povestea sa lipsită de strălucire și de interpretările inegale. Stilul vizual este impresionant, ambiția filmului este clară, însă acest efort îndrăzneț nu este satisfăcător. În această stratosferă plină de ură a prejudecăților constante, „Brutalistul” își construiește butucii simbolici, care sînt meniți să oglindească stările noastre actuale de politici de imigrație neprimitoare, antisemitism și elitism nereglementat. Există, cu siguranță, o tentativă de auto-importanță disponibilă în aceste ecouri, dar coregrafierea unei povești ratate este un mod dificil de a evoca o emoție tangibilă și durabilă.
Nuditatea și sexualitatea sînt complet nepotrivite, deranjante și foarte explicite. Dacă ar fi avut un sens în desfășurarea acțiunii nu aș fi avut nicio problemă, dar ce vedem acolo nu servește vreunui scop pentru împletirea scenariului.
„Brutalistul” este conceput pentru a fi analizat și admirat, ceea ce îi stirbște mult din calități. Profunzimea nu se atinge prin artisticăraie și scene de sex inutile. Producția este precum un parvenit care poartă ochelari fără dioptrii doar pentru a arăta mai intelectual. Durata este o altă provocare pentru public, deoarece filmul este împărțit în două jumătăți cu titluri care își celebrează propria pretenție. Fiecare metaforă este pusă cu mîna, iar temele au fost atent tăiate și lăsate nerezolvate. Fiecare moment este forțat și aranjat. Nimic nu este spontan. Pentru o vreme, poate părea fermecător, dar la un moment dat, devine caraghios și absurd. Imaginea și firele narative nerezolvate nu dau automat profunzime poveștii. Este doar o operație estetică reușită și nimic mai mult.