The Dark Side of the Moon (2015)

Daaaaaa, tot europenii fac filme mai misto. Si nici n-au nevoie de efecte speciale care sa-ti ia ochii sau de un buget cat Casa Poporului, nu le trebuie decat cativa actori buni, un scenariu interesant si un regizor care sa stie sa scoata untul din scenariul ala si actori. Urs Blank are o viata pe care si-ar dori-o oricine, e tanar, avocat corporatist de succes, are o sotie iubitoare si totul pare sa-i mearga bine. Insa toata existenta lui e data peste cap in urma intalnirii cu Lucille si a prietenilor ei, al caror mod de viata il fascineaza pe Urs. Petrece tot mai mult timp cu ei si astfel ajunge sa consume niste ciuperci halucinogene pe care le considera a sta la baza transformarilor lui ulterioare. Die Dunkle seite des Mondes (Fața intunecata a Lunii) e ecranizarea romanului omonim a elvetianului Martin Suter, aparut in 2000, si nu stiu ce a gandit autorul, insa mie mi se pare o asemanare evidenta cu Dr. Jekyll si Mr. Hyde, dualitatea om-animal care exista in fiecare dintre noi si mai ales, instinctul primar, bestialitatea care zace undeva in subconstient la unii, sau poate chiar mai aproape la altii si care iese la suprafata atunci cand te astepti mai putin. De altfel, nu e nevoie sa fii violent sau sa brutalizezi pe cineva ca sa arati ca ai instinct de animal, instinctul de supravietuire se manifesta in orice conditii si sub orice forma, iti poti rani aproapele si cu vorba, nu doar cu fapta. La fel ca Urs, a carui personalitate se transforma peste noapte, si odata cu ea, se leapada de inhibitii, de principii, de umanitate. In putinele momente de luciditate realizeaza ca a devenit altcineva si cauta remediul. Inteleg ca romanul e mai sofisticat decat ne-a prezentat filmul, nu intamplator e vorba de ciuperci acolo, Suter face paralela intre toxicitatea lor si cea a mediului afacerilor, un mediu virulent, nimicitor, in care nu rezista decat cei puternici, fara scrupule si fara inhibitii.