The Diary of a Teenage Girl (2015)

In primul rand acest film nu poate fi vizionat de oricine deoarece nu oricine il poate intelege.Deschiderea catre erotism si sexualitate este foarte bine redata in acest film iar triunghiul amoros face povestea si mai interesanta.Gandurile unei adolescente ajunsa la pubertate sunt redate la limita obscenului incat ai putea spune ca insusi regizorul are anumite tulburari psihice insa sunt pe de-a-intregul indreptatite fiind foarte realiste.Il recomand celor deschisi mental.

din respect pentru jocul unui actor, altfel ar fi luat o nota si mai mica.

Broscuța rea de muscă (la a cărei maturizare jurnalul ei secret ne face martori oculari încă din prima secundă a filmului) este, la început, de părere că a fi văzut, atins, iubit reprezintă surse și confirmări ale existenței. Ea tînjește după o ciocnire de ceva sau cu cineva pentru a-și întări conștiința de sine, care altminteri, în penuria de evenimente a singurătății, riscă să se destrame ca fumul împrăștiat de vînt. Desigur, ciocnirea înseamnă în primul rînd opoziție, adversitate, dar, dacă (în loc de frecușurile implicării civice, de pildă) femeia din fetiță optează pentru forma mai blîndă a încleștării erotice, e cu atît mai bine pentru ea și pentru iubitul împrumutat de la mamă. La final, după multe felații, copulații și un pic de lesbenguială, Minnie ajunge la concluzia că ea nu are nevoie (cum are mama ei) să-și definească viața în funcție de un bărbat și că "maybe it's not about being loved". Broscuța s-a transformat în prințesă, dorită de toți, cu atît mai mult cu cît ea nu mai dorește pe nimeni. Tribulațiile adolescenței se petrec aici într-o lumină ușor estompată, mieros-plumburie - poate din cauză că de atunci (anii '70) filele jurnalului înregistrat pe casete audio s-au cam îngălbenit, sau poate (și) din alte motive.

Cu multa sinceritate, adolescenta care descopera importanta dragostei si a relatiilor intre oameni, filmul impresioneaza prin acuratete si obiectivitate.