Părerea criticului
Filmul – care va intra in cinematografele noastre pe 14 decembrie - se bazeaza pe cartea lui Phillip Pullman “ Luminile nordului “ ( Northern Lights), prima dintr-o serie de trei carti premiate cu medalia Carnegie.
Cu Nicole Kidman, Eva Green si Daniel Craig, iar in rolul protagonistei - Dakota Blue Richards, filmul ( si cartea) au proportii epice si mesaje deloc infantile.
Spre deosebire de un Harry Potter dedicat clar unui public inocent, “Busola de aur” contine semnificatii suficient de grave.
Unul dintre elementele esentiale ale trilogiei este atacul la adresa religiei in general. Pullman s-a ales cu reactii violente din partea cercurilor catolice: cartile sale sunt destinate copiilor, si critica il acuza de instigare la ateism. Ceea ce nu este nefundamentat: povestile sale, mult mai mature decat “Harry Potter” si “Cronicile din Narnia” prezinta o varianta obscura a lumii civilizate: una in care religia, mai bine zis biserica, detine puterea asupra oamenilor si constiintelor – iar apogeul stiintific , descoperirea unui “praf” cu puteri exceptionale, va duce la sechestrarea unor copii nevinovati in pustietatile Polului Nord, pentru experimente malefice. Numita in film Magisterium, aluzie prea clara la limbajul Vaticanului, rigida organizatie care aminteste de ierarhia bisericii catolice pare radacina tuturor relelor.
Cu aceste acuzatii, este suprinzatoare distribuirea lui Nicole Kidman intr-un rol principal. Catolica declarata, actrita raspunde in presa catalogand “Busola” drept un film neutru pe subiectul sensibil al religiei.
Atee sau nu, trilogia lui Pullman ramane plina de magie; compasul magic, alethiometrul pe care eroina trebuie sa invete sa-l citeasca pentru a gasi adevarul ( oare nu e o descoperire a sinelui sau a discernamantului, de vreme ce “aletheia” inseamna descoperire a unui adevar ascuns?), si magia o vor conduce prin lumi cu ursi polari in armura si agenti ai organizatiei malefice.
Povestea incepe intr-unul din universurile paralele - o lume similara cu Occidentul de astazi, doar ca are in spate o istorie alternativa: moda si oamenii par sa fi inghetat in epoca victoriana, iar tehnologia a inregistrat o evolutie paralela: nu exista electronice, masinile merg cu abur, insa oamenii zboara cu dirijabile si aprind lampi chimice extrem de perfectionate. Mai mult, exista fizica cuantica si arme cu particule elementare. Ceea ce a ramas in istorie ca progres tehnic este strict controlat de catre o autoritate religioasa atotputernica. In schimb, eroina si prietenii ei au parte de daimoni, fiinte magice care iau forma de animal si care pastreaza o parte din sufletul omului.
Sfarsitul fericit – descoperirea binelui, va veni la sfarsitul trilogiei. “Materialele intunecate” ale lui Pullman spun pana atunci o poveste matura despre adevar, ca o contrapondere la cronicile Narniei si la copiii vrajitori care zboara pe matura.
Cu Nicole Kidman, Eva Green si Daniel Craig, iar in rolul protagonistei - Dakota Blue Richards, filmul ( si cartea) au proportii epice si mesaje deloc infantile.
Spre deosebire de un Harry Potter dedicat clar unui public inocent, “Busola de aur” contine semnificatii suficient de grave.
Unul dintre elementele esentiale ale trilogiei este atacul la adresa religiei in general. Pullman s-a ales cu reactii violente din partea cercurilor catolice: cartile sale sunt destinate copiilor, si critica il acuza de instigare la ateism. Ceea ce nu este nefundamentat: povestile sale, mult mai mature decat “Harry Potter” si “Cronicile din Narnia” prezinta o varianta obscura a lumii civilizate: una in care religia, mai bine zis biserica, detine puterea asupra oamenilor si constiintelor – iar apogeul stiintific , descoperirea unui “praf” cu puteri exceptionale, va duce la sechestrarea unor copii nevinovati in pustietatile Polului Nord, pentru experimente malefice. Numita in film Magisterium, aluzie prea clara la limbajul Vaticanului, rigida organizatie care aminteste de ierarhia bisericii catolice pare radacina tuturor relelor.
Cu aceste acuzatii, este suprinzatoare distribuirea lui Nicole Kidman intr-un rol principal. Catolica declarata, actrita raspunde in presa catalogand “Busola” drept un film neutru pe subiectul sensibil al religiei.
Atee sau nu, trilogia lui Pullman ramane plina de magie; compasul magic, alethiometrul pe care eroina trebuie sa invete sa-l citeasca pentru a gasi adevarul ( oare nu e o descoperire a sinelui sau a discernamantului, de vreme ce “aletheia” inseamna descoperire a unui adevar ascuns?), si magia o vor conduce prin lumi cu ursi polari in armura si agenti ai organizatiei malefice.
Povestea incepe intr-unul din universurile paralele - o lume similara cu Occidentul de astazi, doar ca are in spate o istorie alternativa: moda si oamenii par sa fi inghetat in epoca victoriana, iar tehnologia a inregistrat o evolutie paralela: nu exista electronice, masinile merg cu abur, insa oamenii zboara cu dirijabile si aprind lampi chimice extrem de perfectionate. Mai mult, exista fizica cuantica si arme cu particule elementare. Ceea ce a ramas in istorie ca progres tehnic este strict controlat de catre o autoritate religioasa atotputernica. In schimb, eroina si prietenii ei au parte de daimoni, fiinte magice care iau forma de animal si care pastreaza o parte din sufletul omului.
Sfarsitul fericit – descoperirea binelui, va veni la sfarsitul trilogiei. “Materialele intunecate” ale lui Pullman spun pana atunci o poveste matura despre adevar, ca o contrapondere la cronicile Narniei si la copiii vrajitori care zboara pe matura.
