Părerea criticului
The Help le are în distribuţie pe Emma Stone, Viola Davis şi Octavia Spencer în rolurile lui Skeeter, Aibileen şi Minny, trei femei diferite dar la fel de îndrăzneţe, care se unesc împotriva regulilor rigide de segregare rasială ce marcau statul american Mississippi în anii '60. Prietenia celor trei, care le pune pe toate în primejdie, le dă curajul să depăşească barierele sociale şi să înfrunte mentalităţile celor din jur.
Emma Stone este în rolul protagonistei: Skeeter e o tânără având nu numai ambiţii de ziarist, dar şi nemulţumirea faţă de actele de rasism la care e martor în orăşelul natal. Astfel, le va convinge pe servitoarele de culoare să-şi relateze fiecare povestea vieţii: mai întâi pe răbdătoarea Aibileen (Viola Davis), apoi pe temperamentala Minny (Octavia Spencer). Însă ceea ce urmează sunt mărturiile servitoarelor de culoare din întregul oraş, care au ceva de spus legat de nedreptăţile din viaţa lor de zi cu zi. În regia lui Tate Taylor (el însuşi din sudul Statelor Unite), The Help e un film uşor de privit şi uşor în general, dulce dar schimbător, cu o galerie de tipologii feminine: impertinenţa comică a personajului Octaviei Spencer, modestia lui Davis, şarmul lui Emma Stone, maliţiozitatea lui Bryce Dallas Howard, frivolitatea lui Jessica Chastain sau nonconformismul lui Allison Janney.
Joe Morgenstern, Wall Street Journal: "Viola Davis ştie să vorbească aşa cum trebuie ca să nimerească drept în inima publicului, ca atunci când spune 'Treaba mea e să am grija de copiii albilor'. Davis joacă rolul lui Aibileen, o servitoare de culoare pentru o familie de albi, în Mississippi-ul anilor '60. Povestea spusă în romanul de debut al lui Kathryn Stockett ecranizat de regizorul Tate Taylor are loc în contextul segregării dintre rase, o realitate a Americii din perioada respectivă. O tânără ambiţioasă (albă), Skeeter (Emma Stone), are curajul să le ia interviuri servitoarelor de culoare din oraşul natal, pentru a afla versiunea lor despre viaţa într-o societate segregată. La ora actuală, chiar şi printre americani părerile despre momentul respectiv sunt împărţite, iar cunoaşterea adevărului are lacune, filmul fiind cu siguranţă o lecţie de nediscriminare rasială şi curaj în faţa mentalităţii colective. The Help evită incriminarea colectivă a societăţii americane a momentului, preferând să dea un tablou al unei lumi colorate, la propriu şi la figurat".
Jane Crowther, Total Film: "O adaptare emoţionantă şi fidelă, care îi va entuziasma pe fanii romanului, va converti pe cei care nu cred şi va trezi atenţia Academiei Americane de Film. Tensiunile sociale în statele din sudul Americii din perioada segregaţionistă au fost poate explorate mai în profunzime şi într-un registru grav de alte cărţi şi filme, dar bestseller-ul lui Kathryn Stockett va cuceri milioane prin povestea curajul femeilor care înfruntau zilnic legile de segregare rasială. Pentru că despre femei este vorba, cu actriţe de primă mână şi joc la fel de bun, iar concluzia este că femeile pot schimba lumea".
Dana Stevens. Slate: "The Help e în tradiţia povestirilor moralizatoare despre relaţiile rasiale din seria Driving Miss Daisy: este mai puţin despre rasism cât despre odiseea personală a protagonistei. Cu siguranţă The Help va aduce lacrimi în ochi, dar consolarea e puţin superficială dat fiind natura încă dureroasă a relaţiilor inter-rasiale din Statele Unite. Filmul se face iubit, şi chiar dacă tratează superficial mişcarea pentru drepturi civile a persoanelor de culoare, e mai implicat decât alte filme "feministe", dar rupte de orice context social (Eat Pray Love). The Help ridică, neintenţionat şi următoarea problema: grupurile discriminate trebuie să se bucure când problema lor este cât de puţin abordată, sau trebuie să ceară reprezentări autentice, nuanţate şi complete de la bun început, atunci când dramele lor sunt aduse pe marele ecran?"
Emma Stone este în rolul protagonistei: Skeeter e o tânără având nu numai ambiţii de ziarist, dar şi nemulţumirea faţă de actele de rasism la care e martor în orăşelul natal. Astfel, le va convinge pe servitoarele de culoare să-şi relateze fiecare povestea vieţii: mai întâi pe răbdătoarea Aibileen (Viola Davis), apoi pe temperamentala Minny (Octavia Spencer). Însă ceea ce urmează sunt mărturiile servitoarelor de culoare din întregul oraş, care au ceva de spus legat de nedreptăţile din viaţa lor de zi cu zi. În regia lui Tate Taylor (el însuşi din sudul Statelor Unite), The Help e un film uşor de privit şi uşor în general, dulce dar schimbător, cu o galerie de tipologii feminine: impertinenţa comică a personajului Octaviei Spencer, modestia lui Davis, şarmul lui Emma Stone, maliţiozitatea lui Bryce Dallas Howard, frivolitatea lui Jessica Chastain sau nonconformismul lui Allison Janney.
Joe Morgenstern, Wall Street Journal: "Viola Davis ştie să vorbească aşa cum trebuie ca să nimerească drept în inima publicului, ca atunci când spune 'Treaba mea e să am grija de copiii albilor'. Davis joacă rolul lui Aibileen, o servitoare de culoare pentru o familie de albi, în Mississippi-ul anilor '60. Povestea spusă în romanul de debut al lui Kathryn Stockett ecranizat de regizorul Tate Taylor are loc în contextul segregării dintre rase, o realitate a Americii din perioada respectivă. O tânără ambiţioasă (albă), Skeeter (Emma Stone), are curajul să le ia interviuri servitoarelor de culoare din oraşul natal, pentru a afla versiunea lor despre viaţa într-o societate segregată. La ora actuală, chiar şi printre americani părerile despre momentul respectiv sunt împărţite, iar cunoaşterea adevărului are lacune, filmul fiind cu siguranţă o lecţie de nediscriminare rasială şi curaj în faţa mentalităţii colective. The Help evită incriminarea colectivă a societăţii americane a momentului, preferând să dea un tablou al unei lumi colorate, la propriu şi la figurat".
Jane Crowther, Total Film: "O adaptare emoţionantă şi fidelă, care îi va entuziasma pe fanii romanului, va converti pe cei care nu cred şi va trezi atenţia Academiei Americane de Film. Tensiunile sociale în statele din sudul Americii din perioada segregaţionistă au fost poate explorate mai în profunzime şi într-un registru grav de alte cărţi şi filme, dar bestseller-ul lui Kathryn Stockett va cuceri milioane prin povestea curajul femeilor care înfruntau zilnic legile de segregare rasială. Pentru că despre femei este vorba, cu actriţe de primă mână şi joc la fel de bun, iar concluzia este că femeile pot schimba lumea".
Dana Stevens. Slate: "The Help e în tradiţia povestirilor moralizatoare despre relaţiile rasiale din seria Driving Miss Daisy: este mai puţin despre rasism cât despre odiseea personală a protagonistei. Cu siguranţă The Help va aduce lacrimi în ochi, dar consolarea e puţin superficială dat fiind natura încă dureroasă a relaţiilor inter-rasiale din Statele Unite. Filmul se face iubit, şi chiar dacă tratează superficial mişcarea pentru drepturi civile a persoanelor de culoare, e mai implicat decât alte filme "feministe", dar rupte de orice context social (Eat Pray Love). The Help ridică, neintenţionat şi următoarea problema: grupurile discriminate trebuie să se bucure când problema lor este cât de puţin abordată, sau trebuie să ceară reprezentări autentice, nuanţate şi complete de la bun început, atunci când dramele lor sunt aduse pe marele ecran?"
