„Acesta este un film documentar”, anunță regizorul Ra’anan Alexandrowicz, în voice-over, la începutul documentarului LEGEA PRIN PĂRȚILE NOASTRE. Filmul explorează sistemul juridic militar israelian, vechi de patru decenii în Teritoriile Ocupate, și argumentează că, de când Israel a cucerit Frontul de Vest și Fâșia Gaza, în războiul din 1967, a folosit pretextul legii pentru a-i domina și a-i depriva pe palestinieni. Prin investigarea sistemului juridic din Teritoriile Ocupate, filmul sugereaza că, în acest caz, legea nu a fost altceva decât un alibi pentru putere, întrucât actul justiției este incompatibil cu ocupația. Povestea este spusă sobru, prin mărturii la prima mână ale juriștilor militari de profesie, care au fost arhitecții sistemului, și prin filmări de arhivă făcute de-a lungul anilor de echipe de filmare israeliene (o variantă unică însușită de Alexandrowicz). Decizia regizorului de a-și încadra argumentul propriu printr-o referință la deontologia documentarului adaugă încă o dimensiune proiectului, prin punctarea arbitrariului și a subiectivității largi pe care o permit atât conceperea legii, cât și a filmului documentar. Filmul sugerează că atât „realitatea”, cât și „legea” pot fi maleabile și deschise reinterpretărilor. Variază numai întinderea prejudiciilor.