Părerea criticului
Marţianul, spectaculos şi... distractiv
O captivantă poveste despre dârzenie, inventivitate şi inteligenţă
Marţianul, filmul lui Ridley Scott inspirat de bestsellerul lui Andy Weir, poate fi lăudat pentru multe lucruri, dar pentru început pomenim doar unul: puţine sunt filmele în stare să te facă să crezi cu mai multă ardoare în puterea fără limite a spiritului uman de a învinge obstacolele. Scott şi Matt Damon aduc pe ecran o poveste care îi va face pe cronicarii români să caute disperaţi un cuvânt capabil să traducă perfect "inspiring" din engleză. Marţianul uimeşte şi emoţionează, amuză şi intrigă, într-o combinaţie cum rar vezi la cinema.
Dacă Matt Damon va primi sau nu o nominalizare la Oscar pentru rolul său vom vedea pe 14 ianuarie, cert este că actorul trece printr-o mulţime de stări şi emoţii fără absolut nicio notă falsă, reuşind să impresioneze cu fantasticul itinerariu al personajului său.
Damon este Mark Watney, astronaut al Ares 3, prima misiune cu oameni pe Marte. Când costumul său este străpuns de o antenă în timpul unei furtuni şi colegii îl presupun mort, comandandantul Lewis (Jessica Chastain) ordonă părăsirea planetei. Îndureraţi de presupusa moarte a colegului lor, Lewis, Martinez (Michael Peña), Johanssen (Kate Mara), Beck (Sebastian Stan) şi Vogel (Aksel Hennie) se retrag pe nava spaţială Hermes, cu destinaţia Terra. Doar că o particularitate a costumului lui Watney face ca astronautul să supravieţuiască. Singur în habitatul Ares 3, el contemplă o soartă sumbră: are resurse pentru câteva zeci de zile, dar trebuie să supravieţuiască sute, până la următoarea misiune Ares.
Dacă romanul lui Andy Weir se pierde uneori în complicate explicaţii ştiinţifice, filmul lui Ridley Scott nu face aceeaşi greşeală. Cu ajutorul unui convingător Matt Damon, pornim de la premisa că Watney, botanist şi inginer mecanic, are cunoştinţele necesare pentru a ocoli lipsurile. Trecând peste detaliile ştiinţifice, încurajator la erou este spiritul proactiv: poate că nu are nicio şansă de supravieţuire, dar poate încerca şi nota experimentele sale, pentru beneficiul următoarelor misiuni Ares.
Ce impresionează la Marţianul este o uimitoare sincronizare între individual şi global. Filmul urmăreşte fiecare acţiune pe Marte a lui Watney, dar şi modul cum, după ce NASA descoperă cu ajutorul imaginilor prin satelit că eroul nu a decedat, este organizată cea mai elaborată misiune de salvare din istoria umanităţii: întreaga planetă va respira în sincron cu Watney, rugându-se pentru salvarea lui, un deziderat ce face uitate disensiuni politice şi concurenţă economică. Aşa cum se întâmplă adesea în SF-urile în care Terra este atacată de o rasă extraterestră, întreaga umanitate simte la unison. Efectul este cu atât mai puternic şi impresionant cu cât aventurile din Marţianul sunt percepute ca extrem de verosimile.
Surprinzătoare este uşurinţa cu care scenariul lui Drew Goddard (Cloverfield, World War Z) trece de la dramatic la comic. Vei fi uimit să descoperi cât de amuzant şi distractiv este filmul, în ciuda experienţelor extreme ale lui Watney, care trebuie să înfrunte nu doar cel mai ostil mediu în care s-a mişcat vreodată un om, dar şi riscurile unor metode pe cât de revoluţionare pe atât de periculoase de a procura cele necesare traiului pe Marte.
Chiar dacă am fost puţin dezamăgiţi de aspectul 3D al filmului, Marţianul arată ca de 110 milioane de dolari. Ridley Scott, care găseşte metode inventive de regie pentru a înfăţişa aventura lui Watney, trecând de la filmarea clasică la cea cu ajutorul camerelor de luat vederi de pe costumul astronautului şi din vehiculul marţian al acestuia, nu a precupeţit niciun cent pentru ca totul de pe ecran să fie spectaculos şi credibil. Superbul peisaj iordanian de la Wadi Rum este perfect folosit, în nuanţe de portocaliu închis, pentru accidentata şi periculoasa suprafaţă a planetei roşii.
Crede-ne pe cuvânt, Marţianul chiar este filmul pe care vrei să-l vezi weekendul ăsta la cinema.
O captivantă poveste despre dârzenie, inventivitate şi inteligenţă
Marţianul, filmul lui Ridley Scott inspirat de bestsellerul lui Andy Weir, poate fi lăudat pentru multe lucruri, dar pentru început pomenim doar unul: puţine sunt filmele în stare să te facă să crezi cu mai multă ardoare în puterea fără limite a spiritului uman de a învinge obstacolele. Scott şi Matt Damon aduc pe ecran o poveste care îi va face pe cronicarii români să caute disperaţi un cuvânt capabil să traducă perfect "inspiring" din engleză. Marţianul uimeşte şi emoţionează, amuză şi intrigă, într-o combinaţie cum rar vezi la cinema.
Dacă Matt Damon va primi sau nu o nominalizare la Oscar pentru rolul său vom vedea pe 14 ianuarie, cert este că actorul trece printr-o mulţime de stări şi emoţii fără absolut nicio notă falsă, reuşind să impresioneze cu fantasticul itinerariu al personajului său.
Damon este Mark Watney, astronaut al Ares 3, prima misiune cu oameni pe Marte. Când costumul său este străpuns de o antenă în timpul unei furtuni şi colegii îl presupun mort, comandandantul Lewis (Jessica Chastain) ordonă părăsirea planetei. Îndureraţi de presupusa moarte a colegului lor, Lewis, Martinez (Michael Peña), Johanssen (Kate Mara), Beck (Sebastian Stan) şi Vogel (Aksel Hennie) se retrag pe nava spaţială Hermes, cu destinaţia Terra. Doar că o particularitate a costumului lui Watney face ca astronautul să supravieţuiască. Singur în habitatul Ares 3, el contemplă o soartă sumbră: are resurse pentru câteva zeci de zile, dar trebuie să supravieţuiască sute, până la următoarea misiune Ares.
Dacă romanul lui Andy Weir se pierde uneori în complicate explicaţii ştiinţifice, filmul lui Ridley Scott nu face aceeaşi greşeală. Cu ajutorul unui convingător Matt Damon, pornim de la premisa că Watney, botanist şi inginer mecanic, are cunoştinţele necesare pentru a ocoli lipsurile. Trecând peste detaliile ştiinţifice, încurajator la erou este spiritul proactiv: poate că nu are nicio şansă de supravieţuire, dar poate încerca şi nota experimentele sale, pentru beneficiul următoarelor misiuni Ares.
Ce impresionează la Marţianul este o uimitoare sincronizare între individual şi global. Filmul urmăreşte fiecare acţiune pe Marte a lui Watney, dar şi modul cum, după ce NASA descoperă cu ajutorul imaginilor prin satelit că eroul nu a decedat, este organizată cea mai elaborată misiune de salvare din istoria umanităţii: întreaga planetă va respira în sincron cu Watney, rugându-se pentru salvarea lui, un deziderat ce face uitate disensiuni politice şi concurenţă economică. Aşa cum se întâmplă adesea în SF-urile în care Terra este atacată de o rasă extraterestră, întreaga umanitate simte la unison. Efectul este cu atât mai puternic şi impresionant cu cât aventurile din Marţianul sunt percepute ca extrem de verosimile.
Surprinzătoare este uşurinţa cu care scenariul lui Drew Goddard (Cloverfield, World War Z) trece de la dramatic la comic. Vei fi uimit să descoperi cât de amuzant şi distractiv este filmul, în ciuda experienţelor extreme ale lui Watney, care trebuie să înfrunte nu doar cel mai ostil mediu în care s-a mişcat vreodată un om, dar şi riscurile unor metode pe cât de revoluţionare pe atât de periculoase de a procura cele necesare traiului pe Marte.
Chiar dacă am fost puţin dezamăgiţi de aspectul 3D al filmului, Marţianul arată ca de 110 milioane de dolari. Ridley Scott, care găseşte metode inventive de regie pentru a înfăţişa aventura lui Watney, trecând de la filmarea clasică la cea cu ajutorul camerelor de luat vederi de pe costumul astronautului şi din vehiculul marţian al acestuia, nu a precupeţit niciun cent pentru ca totul de pe ecran să fie spectaculos şi credibil. Superbul peisaj iordanian de la Wadi Rum este perfect folosit, în nuanţe de portocaliu închis, pentru accidentata şi periculoasa suprafaţă a planetei roşii.
Crede-ne pe cuvânt, Marţianul chiar este filmul pe care vrei să-l vezi weekendul ăsta la cinema.
